Banca Transilvania estimează o scădere a inflației în următorii ani

33

În noile sale estimări Banca Transilvania arată că inflația ar putea scădea destul de mult în următorii doi ani, atât în România, cât și în restul țărilor din regiune.

Banca Transilvania estimează o scădere a inflației în următorii ani. Va ajunge la 3,4% în 2024

În contextul inflaţiei, Banca Transilvania estimează că inflația va scădea în anii următori. Dacă în 2022 avem o inflație de 9,9%, aceasta va scădea la 5,5% în 2023 pentru ca, mai apoi, să ajungă la 3,4% în 2024, arată o analiză publicată joi, privind politica monetară în țările din Europa Centrală și de Est.

În acest sens, Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, spune că băncile centrale din regiune au început, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, un ciclu monetar în urma pandemiei de coronavirus, în timp ce prețurile inflaționiste se intensificau.

El mai spune că accelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum a fost cauzată de suprapunerea șocurilor din sfera ofertei, adăugând aici și evoluțiile de pe piața energiei. În plus, directorul de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania precizează că redinamizarea economiei a avut loc datorită procesului de redeschidere, pe fondul campaniei de vaccinare, dar și datorită nivelului reduc al costurilor reale de finanțare.

Ritmul de normalizare a politicii monetare a fost accelerat

Băncile centrale din regiune au accelerat ritmul de normalizare a politicii monetare în prima jumătate a anului curent, evoluție determinată de intensificarea presiunilor inflaționiste (dinamica anuală a prețurilor de consum la maximele din ultimele decenii), într-un context dominat și de deteriorarea percepției de risc investițional după declanșarea evenimentelor din Ucraina.

În sensul creşterilor, ratele de dobândă politică monetară sunt: Polonia (5,25%, în creștere cu 3,5 puncte procentuale), România (3,75%, în creștere cu 2,0 puncte procentuale), Cehia (5,75%, în creștere cu 2,0 puncte procentuale) și Ungaria (5,40%, în creștere cu 3,0 puncte procentuale).

Intensificarea ritmului de normalizare a politicii monetare vizează ancorarea așteptărilor privind evoluția prețurilor pe termen mediu în convergență spre țintă, spune analistul, care precizează, totodată, că există diferențe din perspectiva ritmului de normalizare a politicii monetare la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est. Aceste diferențe sunt determinate de diferența dintre dinamica prețurilor de consum și ritmul anual al componentei core.

Totuși, băncile au la îndemână instrumente prin care presiunile inflaționiste pe segmentul core pot fi înlăturate, la fel și transpunerea presiunilor dinspre inflația totală.

Rata de dobândă de politică monetară se află la cel mai redus nivel în România

În opinia analistului, în comparativ cu regiunea, rata de dobândă politică monetară se află la cel mai mic nivel în țara noastră. Această evoluție a fost determinată de diferența dintre inflația totală și inflaţia core. În plus, el spune că puseul inflaționist se va diminua în intensitate în trimestrele următoare.

Ritmul prețurilor de consum este diferit pentru fiecare țară din regiune:

  • Polonia: ritmul anual al prețurilor de consum ar putea scădea la 7,8% în 2023 și la 4,0% în 2024, față de 10,8% cât este acum
  • Cehia: ritmul anual al prețurilor de consum ar putea scădea la 3,5% în 2023 și la 2,0% în 2024, față de 9,6% în 2022
  • Ungaria: ritmul anual al prețurilor de consum ar putea scădea la 4,5% în 2023 și la 3,1% în 2024, față de 8,2% în 2022

Aşadar, „Totodată, atragem atenția cu privire la intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale în perioada recentă, continuarea acestei tendințe putând determina Rezerva Federală (FED) din SUA să recalibreze așteptările de politică monetară în vara acestui an, astfel încât prima economie a lumii să evite recesiunea. În acest context, ne așteptăm la continuarea ciclului monetar post-pandemie pe termen scurt, dar cu ritmuri mai lente la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est”, încheie analistul.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata