​Scumpirile din zona alimentelor va duce la scăderea puterii de cumpărare a populației, crescând dificultatea achitării ratelor bancare

În raportul BNR privind Stabilitatea Financiară, ​ arată că scumpirile din zona alimentelor va duce la scăderea puterii de cumpărare a populației, crescând dificultatea achitării ratelor bancare, iar cei cu venituri mai mici, care alocă o proporție mai mare din cheltuieli pentru nevoile de bază vor fi afectate mai puternic.

În acest sens, sunt 10 lucruri pe care Isărescu și BNR ți le spun despre banii tăi și cum te va afecta inflația, din punct de vedere financiaro-bancar.

  • Accelerarea ratei de inflație, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacității de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2% comparativ cu 15% media UE 27), cât și una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice și tutunului (5,5%).
  • Persoanele cu venituri mai mici alocă o proporție mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic. Ponderea cheltuielilor cu locuința (include cheltuielile cu Locuința, apa, electricitate, gaze si alți combustibili, cât și categoria Mobilier, dotarea si întreținerea locuinței, conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum) se situează sub media UE27 (25% față de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate și gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum.
  • La finalul anului 2020, 24% gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăți în a-și încălzi locuința, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii și ridicate. Este important de menționat că față de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, prețul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preț de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de așteptat ca ponderea populației ce se confruntă cu dificultăți să se majoreze.
  • Deși plafonarea prețurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populației pe termen scurt, eforturile autorităților ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă și înspre a diminua dependența de importuri energetice, având în vedere inclusiv spațiul fiscal limitat, dar și nevoia de transformare structurală a economiei.
  • Debitorii care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020 înregistrează o rată de neperformanță superioară comparativ cu ceilalți debitori. Spre exemplu, rata de neperformanță aferente creditelor de consum negarantat ce au beneficiat suspendarea ratelor se situează la 16%, cu 10 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de către debitorii care nu au apelat la facilitatea de suspendare. Chiar și în cazul creditelor ipotecare Prima Casă, ce sunt caracterizate de o rată de neperformanță scăzută, observăm o diferență de 2,7 puncte procentuale între cele două categorii. Cu toate acestea, trebuie menționat că o pondere importantă este dată de creditele clasificate în improbabilitate de plată, diferențele din perspectiva expunerilor cu întârzieri peste 90 de zile fiind mult mai reduse, cu excepția cazului creditelor de consum negarantate.
  • Avuția netă a populației a continuat să se majoreze în 2021 (+10%), activele imobiliare fiind responsabile pentru majoritatea creșterii (+13%), acestea fiind susținute de evoluția robustă a prețurilor imobiliare, alături creșterea fondului de locuințe.
  • Depozitele la vedere au crescut cu 25% (martie 2022 comparativ cu martie 2021) iar depozitele la termen au scăzut cu 14%. Românii preferă să economisească în valută, în defavoarea monedei naționale, pe fondul creșterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.
  • Tendința de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depășesc plafonul de garantare de 100,000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalți deponenți. De asemenea, se remarcă creșterea importantă a deținerilor de fonduri de investiții și a acțiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susținute creșterea indicilor de acțiuni, cât și de apariția de noi aplicații financiare.
  • Persistă divergențe importante din perspectiva distribuției veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câștig salarial peste medie.
  • Suplimentar, se menține un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea București-Ilfov au raportat venituri bănești de două ori mai mari față de cele din regiunea de Nord-est), cât și între mediul urban și cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri bănești medii cu 50% mai ridicate față de cele din mediul rural). Aceste evoluții demonstrează că pentru a susține creșterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creșterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar și crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.
bancareBNRinflatieIsarescu
Comentarii (0)
Adaugă comentariu