Dacă nu se iau măsuri urgente la nivelul clasei politice din Europa, sistemul de pensii se îndreaptă spre colaps

26

În această perioadă plină cu probeleme socio-economice, sistemul de pensii se îndreaptă spre colaps şi nu este vorba doar despre România, ci despre întreaga Europă. Ne-am putea aştepta la un adevărat dezastru până în anul 2050, dacă nu se iau măsuri urgente la nivelul clasei politice.

În acest sens, sistemele de pensii din Europa se îndreaptă încet, dar sigur, spre un adevărat dezastru și nimeni nu pare să aibă răspunsul la cum să rezolve problema.

Îmbătrânirea populaţiei pune o presiune din ce în ce mai mare pe sistemul de pensii

În mod general, cauza principală este îmbătrânirea populației, caracterizată prin mai puține nașteri și o speranță de viață mai mare.

Acest lucru mărește așa-numitul raport de dependență a persoanelor în vârstă, prin care o parte tot mai mare din plățile de pensii ale unei populații tot mai în vârstă se bazează pe o forță de muncă în scădere, potrivit unei analize Politico.eu.

Concret, în unele țări, cum ar fi Germania, această proporție este deja ridicată, ajungând la 40%. Dar până în anul 2050, acest raport va fi și mai ridicat, depășind chiar 75% în cazul Italiei, Spaniei și Greciei.

Iar specialiştii estimează că această dependenţă demografică va crește la peste 50% în majoritatea țărilor UE, inclusiv în statele relativ bogate, precum țările nordice sau Olanda.

Există şi soluţii, cel puţin parţiale

În contextul social actual, în combinație cu intrarea mai târzie în câmpul muncii, cu trasee de carieră mai puțin stabile și cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor în unele dintre cele mai îndatorate țări, acest lucru reprezintă un cocktail exploziv pentru finanțele publice, deoarece guvernele trebuie să acopere deficitul de finanțare.

Însă, există şi soluţii, cel puţin parţiale. Karina Doorley, un economist care lucrează în domeniul pensiilor la Institutul de Cercetare Economică și Socială din Dublin, afirmă că ar trebui formată o populație mai calificată, cu venituri mai mari, care să plătească mai multe impozite.

Astfel, problemele legate de pensii pot fi soluţionate în mai multe moduri: prin reducerea plății pensiilor. amânarea vârstei de pensionare, creșterea contribuţiilor plătite în timpul anilor de muncă sau creșterea economiei pentru a asigura suficiente venituri fiscale.

De ce se feresc politicienii să ia măsuri radicale atunci când vine vorba despre pensii?

În prezent, există puțină voință politică pentru a face acest lucru, mai indică sursa citată. Politicienii se feresc să ofere alegătorilor perspectiva de a munci mai mult până la bătrânețe sau de a scoate mai mult din buzunare, fie în timpul muncii, fie la pensie.

Actual, sistemele de pensii în care o parte din venitul unui angajat este impozitată pentru a finanța pensiile într-o schemă generațională infinită reprezintă norma în cea mai mare parte a lumii. Capcana este că, în timp ce trăim mai mult și mai sănătos, vârsta de pensionare a rămas mai mult sau mai puțin constantă.

Exemplu, în Germania, în cazul în care contribuțiile individuale ale angajaţilor vor rămâne constante (ele sunt plafonate la 20% din salariul brut până în 2025) ar însemna că, până în 2045, mai mult de jumătate din bugetul federal va trebui cheltuit pentru a stabiliza sistemul de pensii, indică datele consiliului consultativ științific al Guvernului de la Berlin.

În prezent, generațiile mai tinere sunt frustrate de accentul mai mare pe care politica de partid îl pune pe problemele alegătorilor vârstnici, printre care se numără și pensiile.

În afirmaţiile sale, „Aveți nevoile pe termen lung ale unui plan de pensii care se ciocnesc cu presiunile politicii pe termen scurt. Iar presiunea politicii pe termen scurt spune că tinerii nu votează și că bătrânii votează. Așadar, există o prejudecată politică”, afirmă Nicholas Barr, profesor la London School of Economics.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata