Ce sunt alimentele ultraprocesate și alimentele „tradiționale”?

55

În plan mondial, creșterea, din ce în ce mai semnificativă a producției alimentelor ultraprocesate are un rol foarte mare asupra planetei, susține o cercetare recentă. De aceea, reducerea consumului și producției alimentelor ultraprocesate oferă o oportunitate unică de a ne îmbunătăți sănătatea, dar și a contrbui la sustenabilitatea mediului înconjurător, susțin autorii cercetării.

În prezent, există peste 7.000 de specii de plante comestibile care ar putea fi folosite ca hrană. Însă, 90% din consumul global de energie provine de la 15 specii de culturi, mai mult de jumătate din populația lumii bazându-se pe trei culturi de cereale: orez, grâu și porumb, scrie Science Alert.

Impactul sistemului alimentar

Agricultura este un motor crucial al schimbărilor de mediu. Este responsabilă pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră și pentru aproximativ 70% din utilizarea apelor dulci. De asemenea, folosește 38% din terenul global și este cel mai mare factor de pierdere a biodiversității.

În timp ce cercetări recente au evidențiat modul în care dietele occidentale care conțin calorii excesive și produse animale tind să aibă un impact mare asupra mediului, există și preocupări de mediu, asociate cu alimentele ultraprocesate.

În prezent, se cunoaşte impactul acestor alimente asupra sănătăţii oamenilor şi este bine documentat, dar efectele asupra mediului au fost luate în considerare mai puțin. Cele mai recente cercetări, conduse de experți din Brazilia, sugerează că dietele din ce în ce mai globalizate, bogate în alimente ultraprocesate, vin în detrimentul cultivării, fabricării și consumului de alimente „tradiționale”.

Care este diferenţa dintr alimentele ultraprocesate și alimentele „tradiționale”

Alimentele ultraprocesate rezultă dintr-o serie de procese industriale. Acestea conțin aditivi cosmetici și puțin sau deloc alimente întregi. Exemplele includ produse de cofetărie, băuturi răcoritoare, chipsuri și produse fast-food.

Alimentele „tradiționale”, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele conservate, lactatele și produsele din carne, sunt procesate mai puțin.

În procesarea tradițională, metode precum fermentarea, conservarea și îmbutelierea sunt esențiale pentru asigurarea siguranței alimentare și a securității alimentare globale. Alimentele ultraprocesate sunt procesate mai mult decât ce este necesar pentru siguranța alimentelor.

Care este impactul lor asupra mediului

Alimentele ultraprocesate se bazează pe un număr mic de specii de cultură, iar asta pune o povară suplimentară asupra mediului în care sunt cultivate aceste ingrediente.
Concret, porumbul, grâul, soia și culturile de semințe oleaginoase (cum ar fi uleiul de palmier) sunt exemple bune. Aceste culturi sunt alese de producători deoarece sunt ieftine și au randament ridicat.
De asemenea, ingredientele de origine animală din alimentele ultraprocesate provin de la animale care se bazează pe aceleași culturi ca furaje.

În concluzie, consumul alimentelor ultraprocesate convenabile și ieftine a înlocuit o varietate de alimente integrale, inclusiv fructe, legume, cereale, leguminoase, carne și lactate. Acest lucru a redus atât calitatea dietei, cât și diversitatea aprovizionării cu alimente.
Anumite ingrediente utilizate în alimentele ultraprocesate, cum ar fi cacao, zahărul și unele uleiuri vegetale, sunt, de asemenea, puternic asociate cu pierderea biodiversității.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News


Sursa: Capital.ro