Finanțare de 5 milioane de euro de la Bruxelles, pentru bisericile de lemn din România

27

Încă din anii 1700, bisericile de lemn din Maramureș au o frumusețe aparte și arată cât de ingenioși erau constructorii pe la acele vremuri. Se remarcă prin tehnica îmbinărilor lemnului, iar împreună, aceste biserici reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Vechi de sute de ani, lăcașurile de cult și-au prelungit viața cu ajutorul banilor europeni. Consiliul Județean a accesat peste 5 milioane de euro pentru ca 16 lăcașuri de cult din lemn să fie reabilitate cu bani europeni. Acestea se află în patrimoniul național, iar 8 dintre ele au intrat și pe lista UNESCO de mai bine de 20 de ani. Urmăriți un material „Europa, mi-e bine, ți-e bine”.

„Era nevoie de investiții, au venit ca un plus acestui loc”

Facem un prim popas la biserica greco-catolică din Surdești.

În opinia sa, Carmen Toma, ghid turistic: Suntem într-o bisericuță deosebită construită în 1621 de o mână de oameni. Pe atunci ar fi fost, să zicem, ar fi fost vreo zece familii. Și au reușit să facă un monument deosebit. Este cea mai înaltă din lume între bisericile complet din lemn. Interiorul ei nu a fost încă restaurat deloc. Nici pictura, încă este cea originală din 1783 și făcută direct pe lemn, doar la îmbinări există o fâșie de pânză pentru continuitatea picturii. Ce face o face deosebită e nu numai vechimea sau înălțimea, ci toate detaliile din interior care au fost făcute în ce s-au parcurs meșteri locali.

Și podeaua este deosebită. Aceste bucăți mari de piatră au fost aduse de aici din zonă, din zona dntre Șurdești și Cavnic. Este o zonă unde și pe atunci se extrăgea cu ușurință piatra. Aceste bucăți de piatră sunt pline de scoici fosilizate, deoarece în urmă cu aproximativ 1215 milioane de ani aici a fost un fund de mare, cum a fost de fapt o mare parte a Transilvaniei. Și aceste pietre, se zice că fiecare familie le-au adus cum au putut ei, fiecare o bucată, două, trei, mai multe și în funcție de locul lor unde veneau în biserică acolo își aveau locul lor de stat în timpul slujbelor.

Vizitatorii sunt întâmpinați cu o parcare nouă, realizată cu bani europeni și un centru de informare turistică, proaspăt construit.

Carmen Toma, ghid turistic spune,  A fost un proiect inițial coordonat de Consiliul Județean în ceea ce privea aranjamentul exteriorului și parcare, alei, iluminat, punct informativ, toalete care într-adevăr au venit ca un plus acestui loc pentru turiștii care veneau aici și chiar era mare nevoie de un punct sanitar, de un punct informativ, de cineva care să poată fi în permanență aici să le poată da informații și detalii.

„Turistul atât se simte bine, aproape ar simți nevoia să stea, să nu meargă…”

La câteva sate distanță, la Plopiș, se găsește Biserica ortodoxă Sinții Arhangheli Mihail și Gavril. Preotul de aici s-a zbătut și a reușit să realizeze un proiect european și să acceseze astfel un milion de euro pentru restaurarea lăcașului de cult.

La rândul său, Pop Silvia Maria, ghid turistic a afirmat, ” Îi construită din lemn de stejar, din inima stejarului. Ce-i foarte important, îi construită de bărbații statului. 49 de familii au contribuit. Fiecare familie a lăsat câte o monedă sub masa din altar. S-au găsit 49 de monede și o inscripție cu numele preotului Damian. Preotul care a fost în vremurile respective.

De câte ori deschid biserica, mă gândesc așa, câte suflete, câți oameni au venit și au plecat genunchii, și-au spus durerile, bucuriile și le-au îndreptat spre cer, cât au fost de bătătorite pietrele astea, câtă smerenie, după cum vedeți că și ușile la biserică sunt foarte joase. Câtă smerenie, chiar și faptul că au fost totuși 49 de familii, dar niciunul nu și-a pus numele, deși au construit o minunăție care dăinuie de fapt și acum… niște oameni simpli, dar au pus atâta suflet. Turistul atât se simte bine, vă spun, aproape ar simți nevoia să stea, să nu meargă… zice, Doamne, așa te încarcă pozitiv!”.

Tot din patrimoniul UNESCO face parte și Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Desești, o capodoperă care amintește de obiceiurile străvechi din zonă, iar pereții vorbesc despre viziunea pictorilor de la acea vreme.

„O biserică maiestuoasă, o catedrală a acelor timpuri, care rămâne să dea mărturie despre identitatea oamenilor”

în viziunea sa, Ioan Ardelean, preot a adăugat „Suntem în Maramureșul Voievodal, pe Valea Marei, și mai exact în biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Desești. Una din cele opt biserici aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Zestrea lumii, iată are puncte de referință aici în Maramureșul Voievodal. O biserică maiestuoasă, o catedrală a acelor timpuri, care rămâne să dea mărturie despre identitatea oamenilor din aceste locuri, despre cultură, despre tradiție, despre modul în care ei și-au închipuit viața de aici.

Este vorba de celebra „Judecată” din din pronaos, și aici, în stilul pe care artistul Radu Munteanu, cel care zugrăvește aici, redă episodul „Judecății de Apoi”, având mai multă libertate, așa, iată lenea, foametea și ciuma stând pe tron în iad. Iar mai apoi ridiculizează statutul social, și acolo printre alții, șpanul merge cu trăsura. și iarăși un aspect care ne urmărește până astăzi, la trăsura lui sunt jurații… problemele de demult erau revendicate cu justiția. Mesajul social al popoarelor care au trecut și n-au fost relații întotdeauna principiale cu locuitorii acestui loc.”

Și aici au ajuns banii europeni.

Preot: „Fără bani europeni nu se putea”

Ioan Ardelean, preot: Aici s-a realizat prin acest proiect împrejmuirea, refacerea aleilor, iluminat ornamental, parcare, punct de informare turistică, toate acestea contribuind la punerea în valoare a monumentului și la accesibilitatea lui din partea turiștilor.

Fondurile europene nu s-au oprit, însă, la biserică. Părintele Ioan Ardelean a accesat peste un milion de euro și pentru un centru de zi în care sunt ajutați copii și bătrâni.

Aşadar, ” Suntem într-un spațiu comun, multă veselie, suntem în centrul de zi pentru familii și copii – Sfinții Brâncoveni. Un serviciu social integrat care se adresează familiei în întregul ei. Centrul de zi are 200 de beneficiari. Fac parte din proiectul „Biserica alături de comunitățile marginalizate din teritoriul GAL  Mara-Gutâi”, un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman. Dintre cei 70 de copii care sunt înscriși în proiectul nostru participă la activitățile zilnice 20, 30 de copii. Ei înlesnesc integrarea socio-profesională a familiei, pentru că un program de după școală este asigurat prin serviciul social.

Fără bani europeni nu se putea. Deși este mai greu de implementat un nou proiect, și este și firesc să fie așa. Aici se întâlnesc două finanțări. O finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pe care am primit proiectul de infrastructură, reabilitarea fostei case parohiale, și proiectul care vine complementar proiectelor de un milion de euro, pe Programul Operațional Capital Uman care înseamnă licențierea și funcționarea serviciului vreme de trei ani de zile, a adăugat preotul Ioan Ardelean.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News