1.300 de kilometri prin „inima” Europei

Slovacia sau „inima Europei”, cum i se mai spune, se întinde pe o suprafață de aproape cinci ori mai mică decât România și are cam de patru ori mai puțin locuitori. Cu alte cuvinte: în jur de 49.000 de km pătrați și puțin peste 5,4 milioane de slovaci și alte cinci etnii recunoscute.

Te întrebi ce lecții am putea învăța de la o „țărișoară” care încearcă să șteargă urmele socialismului, dar care nu uită și vrea să își salveze istoria și să se integreze pe piața europeană. Iar în mare parte a reușit. Cu ajutor și bani europeni.

Slovacia are cea mai mare producție de automobile din lume pe cap de locuitor, iar industria constructoare auto face să meargă „ca pe roate” economia acestei țări, care scoate pe piață un milion de autoturisme.

Explicabil, dacă ne gândim că aici este locul de unde pleacă în întreaga lume Volkswagen, Porsche, Peugeot sau Kia. Industria auto are un aport de 12% la PIB și chiar de 17%, dacă ținem cont și de serviciile pe care le implică și oferă de lucru, direct și indirect, la peste 200.000 de persoane.

Conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Externe, balanța comercială a României cu Republica Slovacă a înregistrat anul trecut un deficit de 250 de milioane de euro, iar pentru 2014 estimările arată 422 de milioane de euro, deficit care se menține cel puțin din anul 2008.

Dar cum arată agricultura și spațiul rural al Slovaciei? Am avut recent ocazia să vizităm această țară și mai multe proiecte finanțate cu bani europeni, evident proiecte de succes, cu ajutorul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

În date statistice, agricultura slovacă aduce 3,8% la PIB-ul țării și utilizează aproximativ 6% din forța de muncă, fiind axată pe producție vegetală și animală. Peste 95% din pământurile agricole sunt arendate și doar 5% sunt terenuri proprii. Suprafața agricolă totală este de 1,9 milioane hectare, din care 1,6 milioane sunt terenuri arabile, iar peste 200.000 de hectare sunt irigate. Persoanele fizice dețin mai mult de un milion hectare, iar statul slovac, ușor sub 100.000 de hectare.

În câteva cuvinte, agricultura micuței țări din centrul Europei înseamnă, în primul rând, asociere, diversificare, tradiție și profit.

Către o nouă experiență: Slovacia

Plecarea grupului de jurnaliști români către Viena de pe Aeroportul Otopeni cu un Boeing 737, clasa business, a fost probabil una surprinzătoare pentru stewarzii TAROM, care au încercat să își facă meseria cât mai ‘profi’ cu putință, probabil în cel mai zgomotos grup business, fără a se lăsa distrași de bătaia noastră cu perne. Zborul plăcut și rapid a fost însă repede uitat, când, pe aeroportul vienez, am primit vestea că autocarul care trebuia să ne ducă la Bratislava, până unde sunt în jur de 70 de kilometri, urma să sosească abia peste două ore.

Evident că noi, jurnaliștii, ne-am așteptat la ceva nemțește, dar a fost cât se poate de românește. Practic, singurele ore disponibile pentru turul Bratislavei au fost irosite pe o terasă din aeroport, chiar dacă din jumătate în jumătate de oră erau autocare care plecau către capitala Slovaciei, iar un bilet costa doar câțiva euro. Am primit, totuși, un bonus de 30 de minute — o vizită fulger în centrul vechi al Bratislavei — înainte de ajunge la hotelul unde urma să ne cazăm, situat undeva la marginea orașului, pe autostradă.

În pași repezi, fotografiem din toate unghiurile bijuteria orașului, dominantul castel Bratislava, luminat senzațional, facem poze sub o firmă luminată, probabil a vreunui magazin (Pulitzer — ne și vedeam cu premiul în mână și cu dolarii în cont), intrăm într-o biserică pe finalul unei slujbe, catolice evident, fotografiem la repezeală câteva porți impresionate, fără să știm că reprezintă intrarea în ”Cotroceniul” lor și ne întoarcem la autocar. Trecem Dunărea, pe unul dintre poduri și ne cazăm, la ieșirea din oraș, într-o zonă gen Fashion House Militari de pe București-Pitești, cu Kika, Tesco și avion. …Toate închise.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata