Bacău – judeţul unde poţi să descoperi „piscuri”

Scut despicat, în dreapta albastru, în stânga argintat, pe care se suprapune cu aceeași cromatică, dar inversată, un munte, în centrul căruia se află un mic ecuson având fondul de aur cu un zimbru. În partea superioară dreaptă sunt aștrii zilei și nopții, iar în cea stângă un stejar verde.

Simbolurile cuprinse în stema județului Bacău evocă istoria și tradiția acestor meleaguri.

Muntele de sare este primul însemn cunoscut al județului, imprimat pe un document de la începutul secolului al XVII-lea, care vorbea despre înglobarea ținutului Trotuș în cel al Bacăului.

Istoricul Vilică Munteanu spune că „soarele simbolizează fertilitatea, lumină, bogăție și căldură, iar luna — veșnicie, permanență, seninătate”. „Ambele simboluri sunt de origine dacică. Stejarul este dovada permanenței neamului în vatra străbună, evocând bogăția silvică a județului. Arborele dă, însă, glas și legendei potrivit căreia Ștefan cel Mare s-a născut la Borzești, unde se știe sigur că a copilărit”, descifrează simbolul heraldic băcăuan istoricul Vilică Munteanu.

„Culorile de pe stemă au și ele simbolistica lor: auriu — noblețe, mândrie, cutezanță, bogăție, generozitate, argintiu — devotament, corectitudine, inocență, albastru — blândețe, frumusețe, bună credință, iar verde — renaștere, prospețime, regenerare, dar și transformare”, explică pictorul Ilie Boca.

La rândul său, istoricul Ion Mitrea precizează că zimbrul și-a găsit loc pe stemă pentru că „sugerează bogăția cinegetică a zonei, forța, puterea și tăria locuitorilor acestor meleaguri”, oameni despre care Nadia Comăneci spune că „au dat consistență frumuseților locului, transformând pitorescul în așezări, întruchipându-l pe Dumnezeu în biserici și mănăstiri, construind reguli și obiceiuri ce au învins timpul”.

„Copii, femei și bărbați, cu daruri și păcate, etnii și reguli contopite într-un mozaic al diversității mereu schimbător și mereu actual. Acesta este județul Bacău, o zonă necunoscută multora, sub care se ascund, însă, piscuri privite cu uimire atunci când geana cunoașterii le descoperă întâmplător”, spunea Nadia Comăneci.

Județul Bacău are în componență trei municipii: Bacău (reședința de județ), Onești și Moinești, cinci orașe — Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic Moldova și Târgu-Ocna și 80 de comune.

Accesul în această zonă a țării este facilitat de o rețea de drumuri care include 2.301 km, municipiul Bacău aflat pe tronsonul european E 85 fiind străbătut de cinci șosele naționale care fac legătura cu București, Suceava, Brașov, Vaslui și Piatra Neamț. De asemenea, județul dispune de 226 de km de cale ferată, din care 191 sunt electrificați, dispuși într-o rețea care face legătura cu București, Suceava, Galați, dar și cu Transilvania prin ruta Onești — Comănești — Miercurea Ciuc. Traficul aerian este asigurat prin Aeroportul internațional „George Enescu”, situat la doar doi km de centrul municipiului Bacău, al patrulea din țară în ceea ce privește numărul de călători — peste 400.000 anual.

În orașe se află 90% din industria județului — incluzând toate importantele ramuri industriale: aeronautică, chimie, mașini unelte, sisteme ori centre de automate pentru prelucrarea metalelor prin așchiere, dar și un puternic nucleu al producției de confecții textile ori din domeniul alimentar.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata