Aerostar Bacău, firmă profilată pe producție și mentenanță în industria de aviație, Chimcomplex Onești (produse clorosodice și pesticide), Pambac (morărit și panificație), Agricola Internațional (singura rămasă în funcțiune la capacitate superioară celei dinaintea privatizării dintre importantele firme românești din domeniul producției de carne), Wored Machinery Works Bacău (mașini unelte) sunt exemple că implicarea capitalului românesc a salvat foste unități industriale de tradiție. De asemenea, în județul Bacău, este grupul Dedeman — lider național pe piața retailerilor de bricolaj. Au fost însă și privatizări nereușite, cum este cazul Letea, fabricile de postav, respectiv pielărie și încălțăminte din Bacău, rafinăriile Onești și Dărmănești ori Carom Onești, singura din țară care producea cauciuc sintetic.
Județul Bacău are o ofertă deosebită în ceea ce privește turismul balnear, dar și în cel ecumenic, peste 60 de biserici de lemn din secolele XVII — XVIII fiind declarate monumente istorice. Mănăstirile Cașin, Runc, Măgura Ocnei, Răducanu, Ciolpani sau Bogdana, Biserica Ortodoxă „Sfânta Varvara”, situată în mina de sare Trotuș din orașul Târgu-Ocna, la o adâncime de peste 200 de metri, și Biserica „Sfinții Voievozi” din Rădeana sunt repere în turismul ecumenic din ultimii ani în județul Bacău.
Pe harta culturală a țării, județul ocupă un loc distinct prin muzeele sale, castelele, casele memoriale, monumentele istorice, arhitecturale, dar și prin instituțiile de artă, bibliotecile, librăriile, cercurile artistice, care oferă educație permanentă — Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea”, Muzeul de Artă Contemporană, Centrul de Cultură și Arte „George Apostu”, Centrul de Cultură „Rosetti-Tescanu — George Enescu”, Casa memorială a pictorului Nicu Enea, Casa memorială George Bacovia — punct de pornire al oricărui itinerar cultural băcăuan.
La acestea se adaugă Castelul familiei Știrbei, situat în apropiere de orașul Dărmănești, Castelul Cantacuzino — Pașcanu — Waldenburg din Parcul dendrologic Hemeiuș, Palatul Ghika din Comănești — o construcție spectaculoasă finalizată în 1890 și purtând semnătura arhitectului Albert Galleron, cel care a conceput atât Ateneul Român, cât și clădirea Băncii Naționale a României.
Mănăstirea Cașin
Județul reprezintă un spațiu distinct și din punct de vedere etnografic. În județ se află Muzeul etnografic din curtea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Dărmănești, ce adăpostește numeroase costume populare vechi de peste un secol și jumătate, sumane din anul 1900, cergi, covoare, icoane pe lemn sau cărți rare, Centrul etnografic din Berzunți, unde se fac și în prezent broderii pe veste și haine din piele de oaie sau se sculptează porți de lemn, Centrul etnografic din Brusturoasa, în care se continuă arta producerii manuale de țesături, covoare, carpete, pături tradiționale cu modele geometrice, broderii, Centrul de artă populară din Glăvănești, reprezentativ în special pentru covoarele cu modele zoomorfe, Centrul de ceramică de la Oituz, Centrul etnografic de la Prăjești.
Frumusețile naturale sunt întregite de gastronomia tradițională moldovenească. Printre bunătățile realizate după rețete specifice locului se numără pateul, zacusca, cârnații și sarmalele din păstrăv sau păstrăvul afumat în harzob de brad, piftia cu carne de pasăre sau porc, brânza de Oituz, cozonacul cu nucă, alivencile, dar și plăcintele „poale-n
brâu”.
Județul Bacău este locul în care, la Onești, s-a născut și și-a început cariera strălucitoare „regina” gimnasticii mondiale — Nadia Comăneci.
Echipa feminină de handbal Știința Bacău a scris, de asemenea, istorie românească în sportul internațional prin participarea, în două ediții consecutive, în finala Cupei Campionilor Europeni.
***
Nicoleta Bichescu, unul dintre gazetarii din județ, crede că, „indiferent de schimbările care se vor produce în anii următori, băcăuanii vor rămâne în marea familie europeană aceeași oameni primitori, creativi, dispuși să muncească, dar și să stea la taifas despre viața lor și a semenilor lor, despre locurile unde trăiesc, cu o plăcintă și o cană de vin în față”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)