Biserica din Cetatea Târgu Mureş, singurul monument medieval păstrat de la începutul secolului XV

Biserica Reformată din cetate este cel mai important monument medieval din Târgu Mureș – singurul păstrat de la începutul secolului al XV-lea, care inițial a găzduit o mănăstire franciscană.

Această mănăstire a fost prima fondată în afara spațiului săsesc, cu eventuale atribuții de misiune, „In metis Tatariae”, cum este menționat în primele documente descoperite de cercetători.

„În cazul Târgu Mureșului putem zice că fondarea mănăstirii a fost premergătoare dezvoltării urbane, deoarece la începutul secolului 14 orașul abia era un târg mai dezvoltat. Transilvania este enumerată printre cele opt provincii franciscane din regat în 1332, ca o provincie de sine stătătoare. (…) Conventul a fost menționat pentru prima dată în 1332, fiind a patra mănăstire franciscană din Transilvania. Următoarea însemnare datează din 1400, când este menționat liderul mănăstirii, Székely Antal, și conține prima informație referitoare la arhitectură, despre terminarea construcțiilor altarului bisericii”, a arătat directorul Muzeului Județean Mureș, Zoltan Soos.

Potrivit acestuia, prin acest document — prima informație referitoare la arhitectură — s-a aflat că mănăstirea din Târgu Mureș primește autorizația papală de a ține pelerinaje anuale. Obținerea autorizației însemna, spune Zoltan Soos, în primul rând un sprijin financiar adus de pelerini, dar contribuie și la procesul de urbanizare a orașului.

„Presupunem că aceste pelerinaje au devenit o tradiție fiind uitate după convertirea orașului la calvinism în 1554. Un alt document, din 1444, menționează că mănăstirea era luată de la franciscanii conventuali și donată de către Ioan de Hunedoara franciscanilor observanți. În 1487 se menționează pentru prima oară fortificația din jurul mănăstirii, cu ocazia unei delimitări de intabulare, care vorbește despre șanțul cetății ca fiind unul dintre punctele de hotar (Wararokya). Fortificațiile din jurul mănăstirii s-au construit cu ajutorul financiar al vicevoievodului transilvan Ștefan Báthory, pentru protejarea mănăstirii, dar și a localnicilor de raidurile turcești care s-au sporit în a doua jumătate a secolului al XV-lea”, a explicat directorul Muzeului Județean Mureș.

Acesta a mai spus că, în 1492, Papa Alexandru al VI-lea confirmă statutul de Observant al mănăstirii Franciscane, iar fondarea unei case de Beghine (călugărițe franciscane) în 1503 a fost un eveniment de mare însemnătate pentru mănăstire.

„Acest eveniment putea să fie în relație cu activitatea scriptoriului din mănăstire, deoarece beghinele practicau deseori această îndeletnicire. Prima mențiune a scriptoriului mănăstirii este din 1522, când călugărul numit Hunyadi Kelemen a copiat un Breviariu”, a precizat Soos, care a arătat că documentele despre mănăstire încep să se înmulțească din secolul XVI-lea.

Un studiu realizat de Zoltan Soos evidențiază faptul că la sfârșitul secolului al XV-lea mănăstirea din Târgu Mureș este cea mai mare și cea mai importantă dintre mănăstirile Franciscane din Transilvania, dar că pierde acest statut în 1490 când se construiește mănăstirea Franciscană din Cluj.

„Totuși, rămâne un centru cultural, educațional, precum și centru de pelerinaj. În 1525 există cinci preoți care aveau dreptul să asculte spovedanii. În 1525 se găsește o comunitate numeroasă în mănăstirea Franciscană din Târgu Mureș, cu 24 de călugări, aceasta constituind a treia cea mai mare comunitate din Transilvania, după cea din Cluj, cu 34 de călugări în 1535, și cea din Mediaș, cu 25 de călugări în același an. S-a atestat existența unui Scriptorium lângă care probabil exista și o bibliotecă. Nu au rămas mărturii scrise nici despre existența unei școli care ar fi funcționat în mănăstire. Totuși putem deduce existența unei astfel de școli pe de o parte din analogii, pe de altă parte din evenimentele care au urmat transformării mănăstirii în biserică calvinistă”, se arată în studiul respectiv.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata