Biserica Domnească de la Curtea de Argeş, cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească

Unele dintre fresce prezintă scene din viaţa Sfintei Filofteia, ale cărei moaşte au fost aduse la Biserica Domnească în anul 1396. Moaştele au rămas în lăcaşul de cult până în 1894, când au fost mutate la Mănăstirea Curtea de Argeş.

Vreme de mai multe decenii, biserica a fost şi necropolă a domnitorilor munteni, aici fiind îngropaţi Vladislav Vlaicu şi Radu I Basarab. Mormântul celui din urmă este expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din veşmântul împodobit cu ornamente de aur şi pietre preţioase. În interiorul mormintelor au fost găsite şi obiecte de podoabă, care se află astăzi la Muzeul Naţional de Istorie al României.

Datorită picturilor interioare, dar şi valorii ei arhitecturale şi istorice, biserica este inclusă pe lista monumentelor istorice şi în Lista Indicativa UNESCO.

Pe lângă biserică, au mai reuşit să reziste trecerii timpului fundaţiile caselor domneşti, construite de Basarab I în secolul al XIV-lea şi de Neagoe Basarab în secolul al XVI-lea, clopotniţa cu poarta de acces din secolul al XIX-lea, fundaţiile primei biserici domneşti din secolul al XIII-lea, precum şi zidul de incintă din secolul al XVIII-lea.

Ctitoria voievodală de la Argeş a fost afectată de trecerea timpului, astfel că a trecut prin mai multe etape de restaurare. În 1746, după un incendiu, mitropolitul Neofit s-a ocupat de refacerea unei porţiuni de zid şi de construirea unei pardoseli de cărămidă, iar în 1751, meşterul Radu Zugravul din Târgovişte a restaurat pictura.

În 1838 a fost ridicată actuala clopotniţă, iar în 1847, domnitorul Gheorghe Bibescu a finanţat o nouă restaurare a picturii.

La începutul secolului trecut, biserica ajunsese din nou într-o stare jalnică, fiind, după cum aprecia marele istoric Nicolae Iorga, o clădire pa care doar istoria şi câţiva localnici nu o uitaseră. Monumentul fusese desfigurat prin înălţarea a doua turnuleţe de lemn şi tablă deasupra pronaosului şi prin adăugarea unui pridvor inestetic, iar pictura bizantină era acoperită de zugrăveli ulterioare lipsite de valoare.

Biserica a fost reconsolidată începând din 1911 de către arhitectul Grigore Cerchez, iar lucrările au durat circa un deceniu. Și frescele au fost restaurate, în aceeaşi perioadă, de către pictorul Dumitru Norocea.

Alte lucrări de restaurare şi conservare au fost făcute în ultimele două decenii ale secolului trecut, fiind încheiate în anul 2002.

Ansamblul medieval a fost inclus, în anul 2011, într-un proiect de promovare turistică intitulat „Curtea domnească de Argeş — capitală a turismului românesc”. Proiectul a urmărit promovarea patrimoniului natural şi cultural al municipiului, prin valorificarea conceptului de turism cultural şi prin dezvoltarea unui brand de impact. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata