Borbely: România nu reuşeşte să exploateze turistic, ecologic şi turistic apele geotermale

O treime din apele geotermale existente în Europa sunt în România, dar nu reuşim să exploatăm acest avantaj în mod ecologic, dar şi din punct de vedere economic şi turistic, a declarat miercuri, 19 mai, într-o conferinţă de presă, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.

‘În România avem o treime din totalul apelor geotermale din Europa, dar nu am reuşi în ultimii 20 de ani să exploatăm în mod ecologic, turistic şi economic acest aspect. Tot în ultimii 20 de ani nu am exploatat şi alte zone turistice din punct de vedere turistic’, a afirmat Borbely.

Ministrul Mediului a ţinut să precizeze, citând o serie de studii de specialitate, că pierderile cauzate de neconservarea biodiversităţii se situează, la ora actuală, la şapte la sută din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

‘Costul pierderilor cauzate de neconservarea biodiversităţii se situează la şapte la sută din PIB. Dacă nu avem bani şi mecanisme de finanţare din POS Mediu sau din Fondul pentru Mediu, eforturile noastre sunt în zadar’, a subliniat Laszlo Borbely.

Acesta a adăugat că instituţiile statului ar trebui sensibilizate pentru salvarea biodiversităţii, capitol la care România continuă să fie în întârziată faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană (UE).

‘Cred că va trebui să găsim modalitatea de conştientizare a instituţiilor statului. Degeaba la nivelul ministerului se fac eforturi dacă acestea nu sunt susţinute de către alte instituţii ale statului. Suntem întârziaţi în privinţa zonelor din Natura 2000. Sper ca până la finele acestui an să fie gata studiul care să stea la baza delimitării acestor zone’, a precizat şeful MMP.

La jumătatea lunii martie, oficialii Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) afirmau că România se înscrie în limitele impuse de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte biodiversitatea cu o marjă cumulată de 17 la sută.

Datele oficiale postate pe site-ul ONG Natura 2000 arată că pe teritoriul UE cu 27 de state, printre care şi România, au fost identificate nouă regiuni biogeografice. Între ţările membre şi candidate la UE, România deţine cea mai mare diversitate biogeografică, repartizată în cinci regiuni biogeografice: continentală (cea mai comună), alpină (în ţările cu zone montane), panonică (se găseşte în Ungaria şi ţările vecine), pontică (doar în România şi Bulgaria), stepică (doar în România).

Lista propunerilor de situri Natura 2000 cuprinde, în cazul României, 108 SPA-uri (11,89 la sută din suprafaţa ţării) şi 273 SCI-uri (13,21 la sută).

Suprafaţa totală a propunerilor de situri Natura 2000 reprezintă 17,84 la sută din suprafaţa ţării.

Pentru a răspunde solicitărilor CE, Ministerul Mediului a propus finanţarea unui studiu actualizat încă de la începutul anului, respectiv realizarea Proiectului de cercetare în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce revin ţării noastre în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor comunitare privind reţeaua ecologică Natura 2000, însă proiectul a fost lansat numai după identificarea resurselor financiare necesare.

România se află în procedură de infringement la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pe domeniul Arii Protejate pentru că nu şi-a respectat angajamentul privind managementul ariilor naturale protejate.

Până la 1 mai 2004, ţările membre UE propuseseră, ca situri Natura 2000, o medie de 14 la sută din suprafaţa lor. Datorită biodiversităţii mai ridicate din estul Europei, cele 10 state noi membre ale Uniunii au propus, în medie, ca aproximativ 20 la sută din suprafaţa lor să fie situri Natura 2000.

România, prin valoarea ridicată a biodiversităţii pe care o deţine, aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.

O bună parte dintre propunerile existente pe lista siturilor reţelei pentru România se suprapune peste ariile naturale protejate de interes naţional (parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezervaţii).

La începutul lunii martie, organizaţiile de mediu afiliate Coaliţiei ONG Natura 2000 au solicitat sprijinul autorităţilor pentru ariile protejate din România, unul dintre acestea fiind alocarea unui buget pentru acestea.

Următoarea raportare pe care România trebuie să o susţină în faţa oficialilor de la Bruxelles este stabilită pentru anul 2013, iar în prezent se lucrează la definitivarea unei cercetări pe domeniul biodiversităţii realizată de Institutul Naţional de Biologie.

Până atunci, în prima jumătate a anului 2011, CE va prezenta un punct de vedere cu privire la viitoarele surse de finanţare a programului Natura 2000.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata