Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, un simbol al unităţii naţionale

Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unității naționale, Catedrala Reîntregirii Neamului, în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronați ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand și Regina Maria, reprezintă o destinație obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Orașul Marii Uniri.

Edificiul monumental al catedralei, simbol al unității neamului, care domină orașul prin înălțimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetății, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în urmă cu 96 de ani, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Țara-Mamă.

Construită între 1921-1922, catedrala a fost ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult. De altfel, în urmă cu câțiva ani, în fața ansamblului lăcașului de cult au fost amplasate două busturi de marmură ale ctitorilor Catedralei Reîntregirii Neamului, primii suverani ai României Mari, Ferdinand și Maria.

Planurile de construcție ale ansamblului catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ștefănescu și au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia. Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice și decorative tradiționale românești. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească și în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanților Arhiepisopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est și două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane și arcade duble, decorate cu frize și ancadramente florale și geometrice. Decorația exterioară a catedralei prezintă un brâu în torsadă și un registru de ocnițe. Sub streașină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleași motive încadrează și ferestrele.

În pridvor, în nișele laterale, sunt expuse plăci de marmură, cu inscripții care amintesc de marile evenimente naționale, culturale și bisericești legate de Alba Iulia. Pe prima scrie că „aici, pe pământul trecătoarei glorii a lui Mihai Viteazul, domn peste Ardeal, s-a împlinit, după trei secole, menirea de a fi împreună a poporului român”. Din cea de-a doua placă cititorul aflăm că „aici, în Bălgradul Transilvaniei, cu trei veacuri în urmă, mitropolitul Simeon Ștefan a tipărit Noul Testament, tălmăcit de ieromonahul Silvestru, venit de dincolo de munți”.

Pe a treia placă este inscripționat că „aici, pe pământul stropit cu sângele martirilor suferinței românești, rupți pe roată pentru dreptate, a răsădit, după un secol și jumătate, soarele unității naționale”. Deasupra plăcilor se găsesc patru icoane în mozaic, semnate de pictorul Ion Norocea.

Planul bisericii este de tip bizantin în formă de cruce greacă înscrisă, prezentând analogii cu vechea biserică a lui Mihai Viteazul din 1597 și, de asemenea, cu biserica Curții Domnești din Târgoviște. În naos, patru stâlpi octogonali placați cu marmură de Moneasa susțin, prin pandantivi, cupola centrală, iar în exterior se înalță cele trei turle.

Decorația interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, și a ucenicilor săi.

În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator și pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului și alte scene biblice. De o parte și de alta a iconostasului, sunt așezate icoanele sfinților ierarhi mitropoliții Sava Brancovici și Ilie Iorest, cuvioșilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra ușii veșmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.

În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul și a doamnei Stanca.

Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiționale cu scene biblice și icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.

Pictura murală executată în frescă este opera pictorului Costin Petrescu și a ucenicilor săi.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata