Cea mai veche biserică armenească din Europa se află la Botoşani

Să fii turist şi să ajungi la Botoşani, dar să nu vizitezi locurile natale ale poetului Mihai Eminescu, ale muzicianului George Enescu sau ale istoricului Nicolae Iorga înseamnă să fi irosit inutil timpul şi banii.

Să ajungi în centrul municipiului Botoşani şi să nu vrei să arunci o privire la cea mai veche biserică armenească din Europa înseamnă să refuzi istoria.

Construită la 1350, Biserica Sfânta Maria este cel mai vechi lăcaş de cult pe care comunităţile armene din Europa l-au construit vreodată, dar şi prima biserică creştin ortodoxă din piatră ridicată în Botoşani.

Ea se află situată în centrul municipiului Botoşani, pe o stradă care nu putea să se numească altfel decât Strada Armeană.

În altarul bisericii armene „Sfânta Maria” s-a aflat, până în 1950, Sfânta Scriptură scrisă pe pergament în anul 1354, ea fiind prima carte cunoscută şi păstrată din Botoşani. Cartea a fost dusă la Bucureşti, iar de acolo transferată în Armenia.

De altfel, în biserica din Botoşani există, încă, zeci de cărţi vechi, din secolele XVIII—XIX, în limba armeană.

De asemenea, în preajma bisericii se află şi primul cimitir creştin descoperit în Botoşani, cu morminte din secolul al XV-lea şi cu pietre tombale cu inscripţii în limba armeană care nu au fost încă descifrate.

”Biserica Sfânta Maria este cea mai veche biserică armenească din Europa. Pe 16 august, vom sărbători 664 de ani de la ctitorirea ei, 664 de ani de slujbe neîntrerupte într-o biserică”, afirmă preşedintele Comunităţii armene din Botoşani, Viorica Popa.

Până la începutul anilor ’90, lăcaşul de cult se afla într-o avansată stare de degradare. A fost nevoie de o perioadă de aproape 20 de ani pentru reabilitarea monumentului istoric, cu sprijin direct de la Guvernul României, de la Ministerul Culturii sau de la bugetul local al municipiului Botoşani.

Biserica Sfânta Maria a fost punctul în jurul căruia, în secolul al XIV-lea, s-a dezvoltat ”mahalaua armenească”, un cartier format, în special, din negustori armeni care şi-au părăsit ţara în urma cutremurului devastator din 1319, care a distrus complet capitala Armeniei.

”În anul 1319, mulţi armeni emigraseră din patria lor, în urma devastării capitalei Armeniei de un cutremur, în Botoşani şi Suceava”, scrie Dan Dimitrie, în lucrarea sa ”Armenii ortodocşi din Bucovina”.

Stabiliţi aici, armenii au contribuit esenţial la formarea Târgului Botoşani, lăsând în urma lor două biserici, dar şi zeci de case care astăzi sunt incluse pe lista monumentelor istorice.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata