Cetatea Neamţ – peste 600 de ani de istorie moldavă

‘Lupta a avut loc la Valea Albă — Războieni, unde Ştefan cel Mare şi Sfânt a pierdut lupta. Se retrage rănit la cetate, noaptea târziu, bate la poartă şi un glas de bătrână întreabă cine este acolo. În interiorul cetăţii, în vremuri de război era familia sa, probabil şi mama sa cum spun cronicarii, o parte din averea Moldovei adusă de la Suceava, foarte mulţi copii ca să nu fie luaţi şi făcuţi ieniceri, şi oştenii care făceau paza. Ştefan ia drumul Sucevei, bate la uşa chiliei lui Daniil Sihastru, dar părintele nu-l primeşte pentru că îşi făcea rugăciunea. Abia după ce termină rugăciunea îl primeşte şi îi dă o povaţă părintească.

‘Măria Ta, nu închina ţara duşmanului. Ţine post negru pentru tine şi oştirea ta timp de trei zile şi trei nopţi, iar pe steagul de luptă aşează Icoana Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi să faci o biserică în cinstea lui, iar izbânda va fi a Măriei Tale’.

După cum a spus preotul şi după înţelepciunea voievodului, turcii au fost traşi aici la Cetate. Au încercat să o curpindă două zile degeaba, după care au început să bombardeze cetatea. Sub pod erau suliţi bine ascuţite şi pe pod nu puteau veni. Alţii au căzut în capcane sau au murit de săgeţile trase din cetate, iar Mahomed s-a reîntors spre Istanbul. Cu prizonierii de război, Ştefan cel Mare i-a adunat în curte, le-a făcut semn cu sabia pe pământ şi le-a spus: ‘pământ şi apă aţi căutat, de veţi săpa şi de apă veţi da, liberi să fiţi’. Au săpat circa 110 de metri până la nivelul râului Ozana şi au zidit astfel fântâna. Cine a rămas în viaţă, a fost eliberat’, a povestit muzeograful Mihai Cucolea.

Cât a domnit Ştefan cel Mare şi Sfânt, nicio cetate moldavă nu a căzut în mâna duşmanului.

‘În interiorul Cetăţii Neamţ erau două închisori: una pentru negustorii necinstiţi şi hoţii de drumari, iar alta era Neagra Temniţă pentru boierii trădători. După Ştefan Voievod, a venit Alexandru Lăpuşneanu care a dat foc cetăţii. În 1691 regele Poloniei, Sobieski, venea în campanie militară. A făcut un popas la Cotnari unde a aflat că undeva la Preoteşti este o domniţă frumoasă, fiica lui Vasile Lupu, şi că ţine averea acestuia. A găsit-o pe domniţă şi cu boierii trădători au venit la Cetatea Neamţ crezând că aici este ţinută averea. Nu au găsit nimic şi au ucis-o în chinuri groaznice în zona unde este acum Monetăria. Porţile Cetăţii au fost deschise regelui Sobieski de boierii trădători’, a adăugat muzeograful Cetăţii.

Nu a fost singura dată când porţile Cetăţii Neamţ s-au deschis de bună voie.

‘Pentru a doua oară, porţile s-au deschis la 1600 în faţa unificatorului Mihai Viteazu, iar a treia oară sunt deschise astăzi, în faţa celor peste 150.000 de vizitatori anual. După dărâmarea construcţiei în anul 1718, de domniile fanariote, din Cetate au rămas doar zidurile exterioare şi câteva încăperi.

Cetatea a fost renovată prima dată în anul 1966, iar ultima renovare a avut loc în anul 2011 cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Astăzi, în interiorul şi încăperile Cetăţii, transformate fie în ‘Neagra Temniţă’, ‘Monetărie’, ‘Bucătărie’ sau ‘Sfatul ţării’ te întâmpină plăieşii de odinioară ai voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În fiecare an, la începutul lunii iulie sunt organizate Zilele Cetăţii Neamţ şi Festivalul de Artă Medievală, iar în luna august are loc Festivalul Naţional de lăută. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
1 Comentariu
  1. ion spune

    STEFAN CEL MARE ?

    Unul din cei mai mari strategi, comandanti militari si politicieni din europa…avea amante si-i placea paharelu’…da’ stia sa-i faca pe dusmanii tarii sa regrete ca s-au nascut.

    De zidurile acestei cetati s-au zdrobit ungurii, polonezii si turcii…ce mila mi-e de ei…

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata