Cetăţuia, biserica de pe colină sau biserica blestemată

În nordul municipiului Râmnicu Vâlcea, pe un deal, la capătul a peste 300 de trepte, se află una dintre cele mai frumoase biserici din județ, Cetățuia, o fostă mănăstire, lăcaș de cult care privește de sus valea Oltului până spre Călimănești și dealurile de est ale Râmnicului. I se mai spune și biserica de pe colină, biserica treptelor sau biserica blestemată.

Cetățuia își datorează renumele de biserică blestemată zilei de 2 ianuarie 1529, zi de iarnă blândă cu temperaturi primăvăratice cum spun cronicile, când nimic nu prevestea drama, mai exact asasinatul care urma să se întâmple.

Galopul de cai care se auzea dinspre Râmnicu Vâlcea și strigătele disperate i-au făcut pe călugări să iasă afară din chilii și să vadă ce se întâmplă. Radu de la Afumați, împreună cu fiul său Vlad, au intrat în fugă pe poarta mănăstirii, căutând cale de scăpare.

„Există teorii — neconfirmate însă — că de la Cetățuia ar fi existat un tunel subteran care să fi ieșit în partea cealaltă a Oltului, la schitul Fedeleșoiu. Nu există date în acest sens deși toată lumea vorbește despre acest tunel. Dacă ar fi existat acest tunel, mergând pe ipoteza aceasta, am putea să mergem și pe varianta că Radu de la Afumați căuta un loc de scăpare pe acolo. Dar important este de văzut cum de s-a ajuns la această fugă disperată și implicit la asasinatul care s-a petrecut în acea zi de 2 ianuarie, chiar în capela mănăstirii„, spune Ligia Rizea, sociolog, specialist în patrimoniu.

În Țara Românească a existat dintotdeauna o rivalitate între două mari familii boierești — Craioveștii și Drăculeștii, similară dramei shakespeariene între familiile Montague și Capulet. Cele două familii de boieri au dat tronului mai mulți voievozi dar au generat și multe conflicte, care adeseori se lăsau cu asasinate fie direct sau fie cu ajutorul Înaltei Porți.

„Radu știa foarte clar că trebuie să aibă pace internă între cele două tabere boierești mai ales în demersurile sale de asigurare a independenței țării în fața Imperiului. Lucru extrem de greu pentru tânărul voievod și pentru ambițiile sale. Radu de la Afumați este cunoscut pentru cele mai dese conflicte cu armata otomană și pentru cele mai dese întreruperi ale domniei sale. Radu și-a propus astfel, diplomatic, să-i aibă de partea sa și pe Drăculești și pe Craiovești, lucru destul de dificil”, mai spune Ligia Rizea.

Ocazia se ivește în 1525, când soția voievodului, doamna Voica, moare în urma unei boli, iar Radu se îndrăgostește de una dintre fetele lui Neagoe Basarab, domnița Ruxandra.

„Se spune că era una dintre cele mai frumoase prințese din acea vreme și mulți prinți râvneau la mâna Ruxandrei. Printre aceștia se număra chiar și Ștefăniță Vodă al Moldovei, căruia Neagoe Basarab i-a și promis această nuntă”, adaugă Rizea.

Numai că lucrurile au fost date peste cap. Radu de la Afumați știa că prin acest mariaj îi va avea de partea lui pe boierii olteni, Craioveștii, până în acel moment el fiind considerat omul Drăculeștilor. Numai că, prin această nuntă, în loc să calmeze un conflict intern, s-a trezit cu două probleme. Boierii Drăculești nu au apreciat această alianță, pe care au considerat-o trădare, deși Radu, până în acel moment, le oferise dregătorii și pământuri.

Dar și mai mult decât atât, Radu a stârnit gelozia și furia domnitorului Moldovei. Ștefăniță s-a pornit din această cauză cu armată asupra Țării Românești, caz unic în istorie, când cele două principate românești intră în conflict militar din cauza unei femei.

De două ori, în februarie și noiembrie 1526, armata moldoveană intră în Țara Românească cu gândul răzbunării. După mai multe lupte, se ajunge la pace iar Ștefăniță Vodă primește de soție pe Stana, sora mai mică a Ruxandrei.

„Acest conflict amoros se încheie, însă cel intern, cu boierii Drăculești, se adâncește, boierii îl suspectează pe Radu de trădare și favorizare a boierilor Craiovești. Conflictul va duce, într-un final, la asasinatul din 1529”, completează Ligia Rizea.

Radu este atras în drumul său spre Craiova de boierii Drăculești la o discuție despre moșii. Aceștia pregătiseră asasinatul la un conac pe drumul Craiovei și aducerea pe tron a unui domnitor din rândul lor. Radu reușește să scape în primă fază din capcană, dar toate gărzile de corp îi sunt asasinate. Reușește să fugă spre Râmnicu Vâlcea, numai că este prins în scurt timp de boierii Drăculești, Neagoe și Drăgan, la mănăstirea Cetățuia.

Radu intră în capelă împreună cu Vlad, fiul său, preotul se roagă de boieri să nu facă o nelegiuire în altar, dar ruga lui nu este ascultată, cei doi sunt uciși pe loc, chiar în capelă.

„Frumoasa domniță din cauza căreia s-au întâmplat atâtea a devenit soția domnitorului Radu Paisie, iar după moartea acestuia, se retrage în Transilvania”, încheie Rizea.

Se spune că sute de ani sângele domnesc nu a putut fi scos de pe icoanele bisericii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata