Cheile Corcoaiei – unul dintre cele mai sălbatice locuri din România

Influenţa mediteraneeană din zonă a făcut ca aici să se dezvolte o floră specifică, fiind foarte răspândit castanul dulce, iar printre stâncile calcaroase poate fi întâlnit scorpionul, dar şi vipera neagră şi vipera cu corn.

‘Peisajul este deosebit, se află sub o influenţă mediteraneană, asta a permis o vegetaţie deosebită care s-a dezvoltat în zonă, este vorba de castan, liliac, tot felul de arbuşti care creează o impresie foarte plăcută. Faună deosebită, urşi mistreţi, cerbi, căpriori, printre păsări se remarcă vulturul, acvila, uliul, şoimul, bufniţa şi cocoşul de munte. În zona înaltă a Munţilor Godeanu se întâlneşte şi capra neagră. Zona fiind cu influenţă mediteraneană şi cu mult calcar se întâlnesc foarte des vipera cu corn şi vipera neagră, scorpioni.

Foarte interesante sunt acele aşezări de plai care se regăsesc în zonă, şi în plaiuri din Munţii Mehedinţi, şi în Munţii Godeanu, şi coboară pe Valea Cernei, iar către noi vin până în zona Tismana, cu conace de câteva sute de ani, unde oamenii trăiesc ca acum 200 de ani, fără lumină sau alte condiţii. Cerna Sat este ultimul sat din Gorj, aparţine de Padeş, este un sat cu o populaţie restrânsă, fără mari posibilităţi de dezvoltare economică, dar oamenii rămân acolo pentru că pot să îşi lucreze liniştiţi pământurile’, mai spune şeful Serviciului de Salvamont Gorj.

Potrivit acestuia, accesul se face cu maşini mici numai pe Valea Cernei, dinspre Herculane, iar de la Padeş se poate urca, dar în principiu drumul nu este întotdeauna foarte bun şi este recomandat accesul cu o maşină de teren, cu bicicleta sau cu motocicleta. Se poate merge de la Padeş fie pe la lacul de la Valea Mare şi de aici până la Izvoarele Cernei şi cu întoarcere pe drumul de contur de la Lacul lui Iovan, fie cu maşini de teren peste Vârful Capra, unde este un drum care traversează Munţii Mehedinţi şi care ajunge foarte repede în Valea Cernei.

Tot în zonă se află Rezervaţia Piatra Cloşani, situată între râul Motru şi afluentul său Motru Sec. Este o culme montană calcaroasă, cu pereţi aproape verticali pe versantul nordic, cu o altitudine 1.427 de metri, cu numeroase văi seci, peşteri, avene, lapiezuri, chei şi ponoase. Rezervaţia prezintă un interes floristic deosebit: liliacul sălbatic, scoruşul, garofiţa albă de munte, iarba surzilor, clopoţeii de munte, inul de munte, ghinţura, narcisele, stânjeneii galbeni, iedera, iar dintre arbori: fagul, carpenul, alunul turcesc, ulmul, paltinul şi mojdeanul.

Rezervaţia Piatra Cloşani, alături de Ciucevele Cernei şi Cheile Corcoaiei, fac parte din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, situat pe suprafaţa a trei judeţe, cea mai mare întindere aflându-se în judeţul Gorj, mai notează Petru Rădulea în cartea Geografia Gorjului.

Totodată, acesta povesteşte şi despre Peştera Cloşani, cunoscută şi sub denumirea de Peştera Mare de la Cloşani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află şi alte peşteri, sau Peştera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peşterii, mai lungă şi mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoţită de o schiţă, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu şi M. Bleahu.

Peştera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica şi Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peşteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenţi de aer. Peştera s-a format prin dizolvarea calcarelor de către apele râului Motru Mare. Este considerată, datorită bogăţiei şi varietăţii formaţiunilor de calcită depuse, a cristalografiei şi biospeologiei, cea mai interesantă peşteră din ţară.

În satul Cloşani din comuna Padeş mai este situată, potrivit volumului ‘Itinerare în nordul Olteniei’, Peştera-Aven Cioaca Brebeneilor, monument al naturii, aflată la o altitudine de 518 metri, în masivul Cornetul Satului, este, din punct de vedere speologic, cea mai importantă dintre toate peşterile din zona Olteniei şi printre cele mai interesante din ţară, deoarece prezintă, pe o lungime de numai 100 de metri, o bogată gamă de concreţiuni calcaroase excepţionale prin puritatea cristalelor de calcită vermiforme, transparente, unice prin fineţea lor şi gradul lor de conservare , la care se adaugă o faună cavernicolă asemănătoare celei din Peştera Cloşani, dar constând într-un mare număr de specii aglomerate pe spaţiul foarte restrâns al peşterii.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata