Conacele boiereşti sau dezvoltarea unui nou concept turistic în judeţul Vâlcea

Județul Vâlcea are un potențial turistic pe care specialiștii îl definesc ca fiind unul de nișă, reprezentat de conacele boierești, pe care din fericire, trecerea timpului nu a reușit să le distrugă.

„Dacă Transilvania are un un complex de castele nobiliare rămase de pe vremea stăpânirii habsburgice, Oltenia și cu precădere Vâlcea prezintă un potențial similar în ceea ce privește conacele boierești care au aparținut unor întregi dinastii de boieri. Familii care au fost actori principali ai evenimentelor care au schimbat istoria și nu numai. Dacă privim doar la conacul lui Nicolae Bălcescu sau la culele din complexul muzeal Măldărești, am putea de departe certifica faptul că cine dorește să afle despre celebrul pașoptist sau despre I.G. Duca nu o poate face altfel decât preferând să vină direct acolo unde personalități marcante au trăit, au scris, au inventat — cum e cazul lui Petrache Poenaru. Vâlcea este un județ nobil al Olteniei de sub munte, aș adăuga ca o concluzie”, a declarat prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției pentru Cultură Vâlcea.

Astfel, de la sud la nord, județul Vâlcea cuprinde o serie de conace și cule, parte din ele muzee, parte — renovate sau aflate în curs de reabilitare, unele pentru care istoricul Epure se zbate să atragă fonduri pentru a le reda strălucirea de altă dată.

Un exemplu este, potrivit lui Epure, conacul de la Budești, ctitorit de inginerul și scriitorul vâlcean, George I. Lahovary, membru de onoare al Academiei Române.

„Moșia de aici se află în proprietatea domnului Dănuț Tîlvîc, originar din Budești, stabilit de mulți ani în SUA. Domnia sa a cumpărat de la moștenitori toate proprietățile celebrei familii boierești, la scurt timp după ce aceștia le-au obținut în urma proceselor. În acest monument istoric a funcționat un IAS și mai apoi o fabrică de cheag, ceea ce a adus la degradarea lui. Am urmărit toate eforturile proprietarului și i-am acordat sprijin în întocmirea documentației pentru avizare. Sperăm ca și acest conac, aflat în suferință, să fie cât mai curând restaurat”, a afirmat Epure.

Vorbind despre soarta unor astfel de conace în perioada comunistă, Epure a spus că „regimul instalat în România după 1947 a avut, parcă, o ură pentru aceste edificii. Se spune că pianul, cărțile erau scoase și aruncate în curte ca să se facă loc pentru birourile IAS-urilor sau ale brigadierilor de la CAP”.

Asta a fost soarta conacului Slăviteștilor, care a dispărut de pe fața pământului, după ce a fost sediul unui IAS.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata