Covasna – tărâmul apelor minerale

Despre Covasna se spune că este un judeţ sărac, pentru că aşa indică PIB-ul, însă acesta deţine una dintre cele mai mari, mai bogate şi valoroase zăcăminte de apă minerală din Europa.

În Covasna sunt mii de izvoare de apă minerală — unele devenite branduri, altele cunoscute doar de localnici care le folosesc ca leacuri pentru diverse boli. În unele localităţi aproape că nu găseşti fântâni cu apă dulce, doar apă minerală pe care o scoţi cu ciutura. Fiecare cu alt conţinut, cu alt gust şi cu alte proprietăţi curative.

Pe vremuri, atunci când oamenii din zonă aveau vreo problemă de sănătate, nu dădeau fuga la medic, ci mai degrabă căutau un izvor cu apă minerală tămăduitoare.

În staţiunea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, cândva mai celebră decât Karlovy Vary, există un izvor de apă minerală cu un conţinut extrem de mare de magneziu, 335 de miligrame la litru, prin urmare este un excelent remediu pentru una dintre bolile secolului — stresul. E bună şi pentru gastrite, ulcer, osteoporoză, reumatism şi multe alte boli care se tratează cu bani mulţi şi pumni de medicamente. Oameni importanţi au venit de-a lungul timpului la Vâlcele pentru a face cură cu apă minerală şi băi ”clocotitoare”. Chiar şi capete încoronate, printre care Carol I şi regele Ferdinand al României.

Voievodul sârb Miloş Obrenovici, care a vizitat Vâlcele în 1841, a donat bani pentru ridicarea unei biserici după ce s-a vindecat în urma tratamentului făcut în această staţiune. Dar pe aici au trecut şi Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Titu Maiorescu şi mitropolitul Andrei Șaguna, spunea muzeograful Nicolae Moldovan, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, cel care a adunat mărturii, documente şi fotografii şi a realizat monografia localităţii Vâlcele.

Din păcate, staţiunea şi-a pierdut strălucirea de altădată, vilele au fost lăsate în paragină şi, fără a vedea fotografiile de epocă, greu ţi-ai putea imagina vremurile sale de glorie, când fanfara cânta în parc, iar aleile erau pline de turişti ieşiţi la promenadă. Astăzi, staţiunea Vâlcele trăieşte în anonimat, dar apa minerală continuă să curgă.

Și curge…Localnicii îşi spală cizmele de cauciuc sub jetul de apă minerală, iar orăşenii vin de la zeci de kilometri pentru a lua apă de izvor. Aici există şi singura fabrică de îmbuteliere manuală a apei minerale medicinale, o apă pură, fără adaosuri şi ”îmbunătăţiri”.

”E îmbuteliată aşa cum vine din pământ, fără nicio intervenţie, fără a scoate sau a introduce ceva. Apa ajunge la cumpărător aşa cum a fost făcută şi echilibrată în cel mai performant laborator pe care îl cunosc — natura”, spunea Silviu Manole, patronul societăţii Wega Invest.

La Șugaş Băi, o mică şi cochetă staţiune de vacanţă aflată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, se găseşte izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice şi a gastritelor.

În nordul judeţului, la Balvanyos, se află ”izvorul de ochi”, care tratează conjunctivitele. Copacii din jurul izvorului sunt acoperiţi cu o puzderie de batiste folosite de cei ce şi-au spălat ochii cu apa miraculoasă şi care cred spusele bătrânilor că astfel vor scăpa de boli.

Printre miile de izvoare de apă minerală din judeţul Covasna există unul care poate ”prezice” cu exactitate vremea cu 24 de ore înainte. Este vorba despre izvorul ”Putya” din localitatea Micfalău, denumit de localnici ”izvorul meteorolog”. Dacă apa e tulbure înseamnă că va ploua, iar dacă e limpede atunci va fi soare. Localnicii spun că izvorul nu a dat greş niciodată în decurs de sute de ani şi că au mai multă încredere în ”prezicerile” acestuia decât în buletinele meteorologice prezentate la televizor.

Numai în jurul oraşului staţiune Covasna, unde există singurul spital din România de recuperare în urma bolilor cardiovasculare, se găsesc peste 1.000 de izvoare de apă minerală, iar exemplele ar putea continua cu izvoare cunoscute încă de pe vremea romanilor.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata