Georgia se mândreşte cu unele dintre cele mai uimitoare frumuseţi naturale

Georgia sărbătoreşte, la 26 mai, Ziua Naţională, dată ce marchează prima proclamare a independenţei, în 1918.

Georgia este o ţară din regiunea Caucaz, Eurasia, situată la intersecţia Asiei de Vest cu Europa de Est şi se învecinează cu Marea Neagră, Rusia, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan. Georgia se bucură de o moştenire culturală unică, fiind renumită pentru tradiţiile sale.

Natură şi turism

Țara beneficiază de un decor natural deosebit, o climă blândă preponderent subtropicală şi o varietate de floră şi faună bogată. Văile înalte, bazinele hidrografice largi, staţiunile cu ape minerale faimoase, peşterile şi cascadele se combină armonios în acest spaţiu de o frumuseţe aparte, potrivit globi.ro. Relieful este muntos. Multe vârfuri au peste 4.600 m.

Munţii Caucaz formează o barieră în calea aerului rece dinspre nord. Lângă ţărmul Mării Negre, se întind câmpii fertile. Industria este bine dezvoltată, remarcându-se hidrocentralele, industria cărbunelui şi a oţelului, producţia de maşini şi industria textilă. Terenurile prielnice agriculturii sunt puţine şi dificil de lucrat. Se cultivă ceai, citrice, struguri (pentru vin), sfeclă de zahăr, tutun, potrivit Enciclopediei Universale Britannica.

Georgia a devenit un centru turistic înfloritor şi se mândreşte cu câteva dintre cele mai uimitoare frumuseţi naturale de pe planetă. Situată în Caucaz, Georgia s-a aflat în arealul Drumului Mătăsii, care a adus multe culturi diferite la graniţele sale. Georgia a fost invadată şi ocupată de perşi, romani, califi arabi şi mongoli. Mărturia acestui fapt o reprezintă ruinele arheologice impresionate, unele datând din secolul V î.Hr., fortăreţele şi bisericile antice, potrivit turistik.ro.

Principalele atracţii turistice sunt: capitala Tbilisi, litoralul Mării Negre — „riviera caucaziană”, cu staţiunile de cură heliomarină Gagra, Piţunda, Suhumi (vechea colonie greacă Dioscurias, sec. VI î.Hr.), zona Colhidei, cu centrele Țhaltubo (staţiune balneară cu bogate izvoare termominerale), mănăstirea Ghelati (sec. XII-XVIII) şi zona înaltă a Caucazului (peisaje glaciare), potrivit Enciclopediei Statelor Lumii, 2005.

Prima menţiune documentară a oraşului Tbilisi datează din anii ’60 ai secolului IV. La vremea aceea, Varaz-Bakur, regele statului georgian Iberia Orientală, care plătea tribut dinastiei persane a Sasanizilor, a ocupat oraşul. Perşii, care au sosit în regiune în aceeaşi perioadă, au construit cetatea Narikala, la sfârşitul secolului al IV-lea.

În Tbilisi, regăsim parlamentul, guvernul Georgiei şi instituţii importante, precum: Academia Georgiană de Știinţe, Universitatea de Stat Tbilisi, Universitatea Medicală Georgiană, Universitatea Agrariană Georgiană, Universitatea Tehnică Georgiană, Universitatea Pedagogică de Stat Tbilisi, Conservatorul de Stat Tbilisi, Banca Naţională a Georgiei, Biblioteca Naţională Publică a Parlamentului Georgian.

Alte atracţii turistice sunt: Muzeul Georgian de Stat din piaţa Prospekt Rustaveli din Tbilisi, Catedrala Svetitskhoveli, Satul Shatili, Uplistsikhe, Biserica Ateni Sioni, Muzeul Ajarian, mănăstirea Samtavro, Catedrala Jvari. Muzeul Georgian de Stat din Piaţa Prospekt Rustaveli din Tbilisi adăposteşte colecţii de icoane, fresce şi porţelan, precum şi bijuterii descoperite în morminte precreştine; Catedrala Svetitskhoveli se află la confluenţa râurilor Mtkvari şi Aragvi; Satul Shatili este un monument al artei georgiene în construcţii, prin turnurile adunate, ce creează o fortăreaţă.

La câţiva km de oraşul Gori, se află Uplistsikhe, un complex de peşteri naturale. Locuite încă din secolul al XIV-lea, peşterile s-au transformat treptat în locuinţe sofisticate, magazine şi clădiri publice, temniţe şi crame de vin.

Gastronomie

Bucătăria georgiană este foarte diversificată şi impresionează prin multitudinea de specialităţi, ea îmbinând influenţe turceşti, arabe, greceşti şi chiar indiene. Mâncarea este adesea condimentată din belşug, cu coriandru, tarhon, „khmeli suneli”, un amestec de condimente, schinduf, sumac, leuştean, chimen, busuioc, cimbru, dafin, pătrunjel şi boia.

O masă festivă tipică include verdeţuri şi spanac făcute piure şi presărate cu seminţe de rodie, „khachapuri”, „satsivi” (carne de pui în sos de alune), „cakhokhbili”, „tolma” (sărmăluţe) şi „badrizhani nivrit” (vinete cu usturoi), potrivit turistik.ro. Carnea este adesea folosită, dar locuitorii consumă şi preparate vegetariene.

Dintre mâncărurile des întâlnite în Georgia amintim Khachapuri, un preparat regăsit în zona oraşului Tbilisi şi care constă în produse de patiserie umplute cu diverse feluri de brânzeturi sau cu orice altceva, însă cele mai gustoase Khachapuri sunt cele pregătite în casă. Sucurile de fructe şi cafeaua se servesc adesea la micul dejun.

 Bucătăria georgiană abundă în reţete simple şi gustoase, consistente şi hrănitoare şi dominate de mirodenii, legume, cărnuri şi fructe. Chakhokhbili este o mâncare tradiţională nelipsită din meniurile restaurantelor cu specific georgian. La început, era preparat din fazan, acum însă este pregătit din orice fel de carne de pasăre, cel mai des întâlnită fiind cea de pui. Chakhokhbili este un fel de tocăniţă cu mirodenii şi sos de roşii.

Vinul reprezintă o parte esenţială a mesei, iar georgienii produc o varietate de vinuri roşii (precum Mukuzani) şi albe (precum Tsinandali), ţara având una dintre cele mai vechi culturi viticole din lume. Parţial, mai sunt folosite procedee de vinificare străvechi, de fermentare a mustului în ulcioare de lut (kvevri).

Regiunea Kaheţiei, din estul ţării, unde se obţin două treimi din vinul georgian, a devenit renumită mai ales prin vinurile roşii, dintre care Saperavi este cel mai răspândit. În timp, a produs şi vinuri albe, ca Tibaani, Rkatsiteli sau Gurjaani. Kartli rămâne, însă, cea mai importantă zonă viticolă, fiind situată în sud-estul Georgiei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: visitgeorgia.ge, facebook.com/ Visit Georgia

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata