În căutarea istoriei prin Cetatea Ada-Kaleh din Insula Şimianului

 

Edilul comunei Șimian recunoaște că suma stabilită de specialiști este fabuloasă. Nu este sceptic, dar crede că vor mai trece ani mulți pe Dunăre pentru ca insula să devină o oază exotică inclusă pe traseele occidentalilor, și nu numai, plecați în croazieră pe fluviu.

Puțini dintre turiștii aflați pe navele de lux ale unor tour-operatori, în trecerea lor pe lângă Insula Șimianului, care întârzie cu binoclurile pe turnurile de veghe și crenelurile cetății-bastion, năpădite de verdeață, știu că aici se află mormântul lui Miskin Baba.

„Legenda spune că acesta era, pentru turcii care trăiau în Insula Ada-Kaleh, un sfânt de cucernică amintire, un Budha mahomedan, un personaj cu o mitologie fabuloasă. El ar fi fost ultimul prinț samanoid, din vechea dinastie de Uzbek, din Buhara. Această dinastie a samanoizilor a durat până în 1736, când, ultimul ei descendent, prințul al cărui mormânt se afla în insula Ada-Kaleh și a fost strămutat pe insula Șimian, a renunțat la tron și a plecat în lume pentru a-și găsi pacea sufletului. Se pare că prințul samanoid era foarte învățat.

În jurul palatului în care se născuse se găsesc 360 de moschei cu mormintele mai multor sfinți musulmani. În urma unui vis care l-a influențat puternic, prințul și-a luat rămas bun de la curte, de la învățați și prieteni, a împărțit cea mai mare parte a averii săracilor, a cerut să se întemeieze o altă dinastie a uzbecilor și a plecat după cum i se ceruse în vis în Insula Sfântă de la cataractele Dunării. Astfel, a ajuns la Belgrad, unde prin înțelepciunea lui a redat pacea și dreptatea oamenilor nemulțumiți de stăpânirea turcească”, povestește Trușcă.

El spune că, potrivit legendei, când a vrut să plece, însă, Miskin Baba nu a fost lăsat, dându-se poruncă să fie păzite toate cele 12 ieșiri ale cetății. Dar n-a trecut mult și paznicii celor 12 porți au declarat pașei că prințul a ieșit în același timp prin toate ieșirile, fără să aibă puterea de a-l împiedica.

„Atunci guvernatorul a înțeles că prințul era sfânt și l-a lăsat să-și urmeze drumul. De la Belgrad a sosit în Ada-Kaleh, devenind umilul Miskin Baba”, a încheiat povestirea Trușcă.

Descoperirile arheologilor din Insula Șimian ne arată — își continuă primarul Constantin Trușcă destăinuirea — că în această zonă existau urme omenești aparținând culturii Starcevo — Criș și culturii neolitice Turdaș — Vinca. De asemenea, aici au mai fost descoperite urme de locuire și morminte din faza târzie a Hallstattului și o așezare geto-dacică din secolele II — I i. Hr. În anul 1970 aici s-a descoperit un tezaur compus din 68 de monede de argint, 66 făcând parte din categoria imitațiilor monetare de tip Filip II, iar celelalte 2 monezi sunt drahme ale orașului Dyrrachium.

Insula Șimianului a devenit, totuși, un spațiu mirific unic în Europa. În ultimul timp, specialiștii au identificat aici peste 300 de specii de plante de interes conservativ și peste opt specii de păsări rare, protejate în Europa, printre acestea aflându-se egreta mică, stârcul cenușiu, cormoranul mic, fazanul și rața mare.

„O grădină botanică în miniatură, o valoare naturală care ar încânta turiștii cu potențialul ei. Dar Insula Șimianului trebuie scoasă din sălbăticie și redată civilizației. Lumea trebuie să se bucure de ea. Care va fi viitorul Insulei Șimianului și a cetății Ada-Kaleh e greu de presupus, mai ales că, în România, nu există deocamdată interes pentru comorile care ar putea să vindece omul de scepticism”, a concluzionat primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata