Israel – loc de pelerinaj pentru evreii, creştinii şi musulmanii din întreaga lume

Anul acesta, Statul Israel a sărbătorit Ziua Naţională la 12 mai. Ziua Independenţei (Yom Ha’Atzmaut) reprezintă aniversarea proclamării independenţei Statului Israel, la 14 mai 1948. Această dată variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios, potrivit ”Enciclopediei statelor lumii” (2005).

Natură şi turism

Situat în Orientul Mijlociu, Statul Israel ocupă o fâşie îngustă de teritoriu pe malul estic al Mării Mediterane. Se învecinează la nord cu Libanul, la nord-est cu Siria, la est cu Cisiordania şi Iordania, la sud cu Egiptul, la sud-vest cu Fâşia Gaza, şi are ieşire la Marea Roşie, după cum arată site-ul www.mae.ro.

În ciuda dimensiunii sale reduse, teritoriul Israelului, desfăşurat între Marea Mediterană şi depresiunea tectonică străbătută de râul Iordan, include ca unităţi naturale: câmpia de coastă mediteraneană, în vest; regiunea de dealuri care se întinde de la graniţa de nord până în centrul statului; Valea Marelui Rift al Iordanului, la est, şi zona aridă Negev, întinsă pe aproape întreaga jumătate de sud a ţării.

Coasta mediteraneană este mărginită de un ţărm nisipos, cu multe plaje. În nord, se găsesc Munţii Galileei, cu altitudinea maximă de 1.208 m în vârful Meron (Har Meron).

Valea Marelui Rift al Iordanului, o lungă fisură în scoarţa terestră, începe dincolo de frontiera de nord a Israelului şi se întinde spre sud, pe toată lungimea ţării, trecând de Golful Aqaba. Cel mai mare râu din Israel, Iordanul, curge prin această vale, alimentând în drumul său lacul cu apă dulce Tiberiada/Kinneret (cunoscut, de asemenea, sub numele de Marea Galileei) şi foarte sărata Mare Moartă, aflată la cea mai joasă altitudine de pe suprafaţa Pământului, la circa 400 m sub nivelul mării.

Deşi Israelul dispune de o gamă largă de condiţii climatice, se pot distinge două sezoane predominante: o periodă de vară, uscată şi fierbine, şi o perioadă de iarnă, rece şi ploioasă.

Vegetaţia este surprinzător de variată, în regiune fiind identificate mai mult de 2.800 de specii de plante, menţionează site-ul www.britannica.com. Fauna este, de asemenea, diversificată şi bogată, mamiferele, reptilele şi păsările fiind la fel de bine reprezentate. Găsim mistreţi, căprioare, şacali, hiene, iepuri, bursuci, dar şi specii ocrotite, printre care jderul de piatră, ibexul de Nubia. Mai mult de 400 de specii de păsări au fost identificate în regiune. Totodată, există numeroase tipuri de peşti şi insecte.

Cu trecutul său istoric şi religios fascinant şi tumultuos, Israelul este astăzi loc de pelerinaj pentru evreii, creştinii şi musulmanii din întreaga lume.

În Israel, se găsesc numeroase oraşe şi ruine antice, multe dintre acestea aparţinând Patrimoniului Mondial UNESCO.

Turismul are ca prim obiectiv Ierusalimul, considerat oraş sfânt atât de evrei, cât şi de creştini şi de musulmani. Zidul Plângerii, Mormântul Regelui David, Biserica Sfântului Mormânt, Mormântul Maicii Domnului, Biserica Tuturor Naţiunilor, Grădina Ghetsimani de la poalele Muntelui Măslinilor, Moscheea Al Aqsa, Cupola Stâncii sunt doar câteva dintre impresionantele atracţii, încărcate de spiritualitate, ale Ierusalimului.

Dintre numeroasele obiective turistice importante din această ţară se mai remarcă: Biserica Buna Vestire din Nazaret, Biserica Apostolilor din Tiberias, Peştera Sfântului Ilie din Haifa, Templul Baha’i, Grădinile Suspendate şi situl istoric Jaffa din Tel Aviv.

Alte puncte de atracţie sunt muzeele (Muzeul Bibliei, Muzeul Israel şi Memorialul Holocaustului din Ierusalim, Muzeul de Artă din Haifa, Muzeul în Aer Liber din Nazaret), parcurile şi rezervaţiile naturale (Grădina Zoologică Biblică din Ierusalim, Grădina Zoologică din Haifa, Rezervaţia Naturală Hula etc.). De asemenea, Marea Moartă atrage mulţi iubitori de natură, precum şi turişti interesaţi de puterile curative ale apei.

Gastronomie

Numărul mare de restaurante, multitudinea opţiunilor alimentare, precum şi incredibila varietate de gusturi şi arome sunt o mărturie a bogăţiei bucătăriei israeliene. Hummus, falafel, gulaş sau cuşcuş sunt doar câteva exemple de preparate locale de care turiştii se pot bucura, notează site-ul www.thinkisrael.com.

Diversitatea gastronomică a Israelului provine din gama largă de grupuri etnice stabilite în ţară de-a lungul vremii şi care au contribuit cu o varietate de preparate autentice la bucătăria naţională. Grupurile etnice au adăugat propriile lor gusturi şi stiluri, extinzând experienţa culinară. Toate acestea şi-au lăsat amprenta, rezultând un stil eclectic şi o fuziune de gusturi şi de tendinţe exotice.

Felurile de mâncare, gustoase şi unice, sunt în egală măsură legate de pământ, de cultură şi de tradiţie. Există câte ceva pentru toate gusturile: dulce şi condimentat, acru şi picant, oriental şi european — toate se întrepătrund. Turiştii pot alege aperitive picante, condimentate, supe şi ciorbe pline de culoare, legume umplute, garnituri bogate, feluri cu carne şi peşte, deserturi dulci sau sărate. Pot savura preparate cu nume exotice, precum „gefilte fish” sau „kubeh”, „tajin” sau „cholent”, „dal” sau „moussaka”.

În bucătăria Israelului, bogată, dinamică şi surprinzătoare, se împletesc tradiţii culinare evreieşti din vremuri străvechi, influenţe din bucătăria arabă, din cea mediteraneană, precum şi din ţările de origine ale celor care au revenit, de-a lungul timpului, pe tărâmul natal (mulţi au început să sosească în 1948, când ţara şi-a câştigat independenţa). Astfel, sunt influenţe din Orientul Mijlociu, Peninsula Iberică şi nordul Africii, Europa Centrală şi de Est, Statele Unite, America Latină sau Asia Centrală.

Printre alimentele specifice Orientului Mijlociu regăsim: lipii, linte, fructe proaspete, legume crude, carne de miel şi de vită, produse lactate, inclusiv brânză de capră şi diferite varietăţi de iaurt, precizează site-ul www.foodbycountry.com. Tocana, şniţelul (din carne de viţel, de pui sau de curcan), clătitele umplute cu brânză (blintz), supa cu găluşte de matzo sau latkes sunt doar câteva feluri de mâncare tipice, în timp ce dulciuri, cum ar fi bomboanele făcute din miere şi seminţe de susan, sunt printre preferatele copiilor.

Există o serie de legi alimentare evreieşti, de inspiraţie religioasă, legi ce sunt parte integrantă a patrimoniului culinar al Israelului şi care au o puternică influenţă asupra bucătăriei israeliene. Potrivit acestor legi sau reguli privind alimentaţia, numite „kashruth” („kosher” ori „cuşer”), carnea şi produsele lactate nu pot fi servite la aceeaşi masă. De asemenea, esteinterzisă consumarea cărnii anumitor animale.

Carnea de porc, de exemplu, este exclusă. La fel sunt şi crustaceele. Carnea trebuie să provină de la animale care au copita despicată şi care rumegă, iar animalele permise trebuie să fie sacrificate după anumite reguli. În plus, preparatele din lapte trebuie gătite şi consumate separat de cele din carne. În gospodăriile „kosher”, se găsesc două seturi de vase, unul pentru mesele cu lapte, celălalt pentru cele cu carne, care sunt utilizate, curăţate şi păstrate separat. În unele gospodării, există chiar chiuvete separate pentru spălarea veselei.

Alimente precum peşte, ouă, fructe şi legume (alimente „pareve”) pot fi consumate fie cu carne, fie cu lapte, menţionează www.jewishvirtuallibrary.org. Ouăle constituie o sursă importantă de proteine pentru israelieni. Fructele şi legumele proaspete, atât de abundente şi gustoase, sunt gătite şi servite în moduri creative.

Potrivit site-ului www.israel-food-guide.com, un mic dejun poate include: „borekas” (produse de patiserie cu brânză, cartofi sau legume), legume proaspete, brânzeturi, „shakshooka” (ouă în sos de roşii — o modalitate simplă de a te bucura de ouă dimineaţa sau la orice oră), în timp ce la un prânz tipic se pot servi şniţel cu diverse salate, hummus şi tahini, orez, piure de cartofi, legume. Două preparate foarte populare sunt „falafel” şi „shwarma”, primul cu chifteluţe de năut, cel de-al doilea — cu felii de carne de curcan sau de miel, învelite în lipie („pita”), de regulă cu cartofi prăjiţi şi salate.

Baclavale, clătite, îngheţată, „knafeh” (din aluat răzuit, brânză moale şi sirop dulce), sau „malabi” sunt doar câteva dintre deserturile ce pot fi savurate în Israel. În ceea ce priveşte băuturile, favorite sunt cafeaua, sucurile proaspete de fructe, limonada cu mentă („lemonana”), ceaiul cu mentă, vinul (mai ales roşu).

Uleiul de măsline şi presele de măsline

Un porumbel care duce o ramură de măslin este unul dintre simbolurile istorice ale poporului evreu şi ale Statului Israel, notează site-ul www.goisrael.com. Porumbelul este un simbol al păcii, iar ramura de măslin reprezintă legăturile strânse între poporul evreu şi măslinul mediteranean. Aceste două elemente semnifică, de asemenea, legătura dintre tânărul stat şi istoria sa milenară, în care măslinul şi uleiul de măsline au jucat un rol important.

În Israel, măslinii sunt consideraţi sacri, iar uleiul de măsline este un simbol al abundenţei şi al sănătăţii.

Presele de măsline şi uleiul de măsline constituie o întreagă cultură, ale cărei începuturi datează din vremuri biblice, când măslinii erau iubiţi şi veneraţi (în cartea Deuteronomul, din Vechiul Testament, Israelul este numit „ţară de grâu şi de orz, ţară de vii, de smochini şi rodii, ţară de măslini, untdelemn şi miere…”).

Israelul a fost întotdeauna vestit pentru uleiul său de măsline. Mărturie a importanţei obţinerii acestuia stau gropile pentru măsline, vechi de 6.000 de ani şi zeci de prese antice de măsline, descoperite pe teritoriul ţării. Uleiul de măsline a fost şi încă este unul dintre cele mai importante produse agricole. A fost întrebuinţat pentru gătit, pentru iluminat, în scopuri terapeutice sau cosmetice, în ritualurile religioase.

În vechime, întregul sezon de recoltare a măslinelor era un timp al festivităţilor. Astăzi, recoltarea măslinelor este sărbătorită toamna, prin festivaluri şi activităţi dedicate. În această perioadă, turiştii pot lua parte la diverse activităţi interesante, ce au în centru recoltarea măslinelor şi producţia de ulei de măsline: pot vizita plantaţiile de măslini, pot lua parte, alături de fermieri, la culegerea măslinelor, sau pot vedea cum acestea sunt transformate în ulei. De asemenea, sunt organizate evenimente muzicale, plimbări în natură, ateliere, iar restaurantele pregătesc meniuri speciale, pe bază de ulei de măsline. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: facebook.com/ Israel ourism, examiner.com, pinterest.com

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata