Judeţul Alba: municipiul Alba Iulia, reşedinţă de judeţ

În Alba Iulia se găsesc importante monumente istorice și de arhitectură, unul dintre cele mai vechi și mai valoroase fiind Catedrala Romano-Catolică ”Sfântul Mihail”, zidită în între anii 1246 și 1291, cu adăugiri și refaceri succesive (a suportat reparații în 1718-1739,1907-1917, 1950-1953), și care adăpostește sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, al fratelui său Johannes Miles, pe cel al fiului său mai mare Ladislau, precum și sarcofagele reginei Isabella și al fiului acesteia, Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei.

Catedrala Reîntregirii Neamului, cunoscută și sub numele Catedrala Încoronării, cu hramurile ”Preasfânta Treime” și ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, ridicată între 1921-1922 după planurile arhitectului Victor Ștefănescu și în care au fost încoronați regele Ferdinand I și regina Maria (în 1998 a devenit sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia); Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (1691); Biserica Greacă ”Buna Vestire” (1783); Biserica ”Sfânta Treime” (1795); Palatul Principilor Transilvaniei (secolele XIII-XVIII) și Palatul Apor (secolul al XVII-lea).

Cel mai însemnat punct de interes turistic din Alba Iulia îl constituie Cetatea ”Alba Carolina”, fortăreața cu bastioane de tip Vauban, înălțată între anii 1715-1738, după planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, din inițiativa împăratului Carol al VI-lea de Habsburg. Pe lângă acestea, mai pot fi menționate: Biblioteca Batthyáneum — astăzi filială a Bibliotecii Naționale a României, înființată în 1798 din inițiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác, și în care se păstrează documente datate începând cu secolul al IX-lea, de mare valoare istorică, unele unice în lume (manuscrise, mai ales codexuri, dintre care se evidențiază ”Codex aureus”, scris pe foi de pergament cu cerneală de aur, și o bogată colecție de incunabule); Muzeul Național al Unirii, în interiorul căruia se află Sala Unirii unde, la 1 decembrie 1918, a fost semnat actul unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, care a marcat încheierea procesului de formare a statului național român unitar; Biblioteca Județeană ”Lucian Blaga” (inaugurată la data de 6 septembrie 1943).

Pintre numeroasele atracții turistice ale orașului se mai regăsesc: obeliscul din granit, ridicat la 1937 și închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan; statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul (operă a sculptorului Oscar Han), dezvelită în 1968, cu prilejul aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România; statuia Lupa Capitolina (o replică a statuii din Roma), dăruită localității în 1993 de orașul Alessandria din Italia; statuia în bronz a lui Iuliu Maniu; busturile unor personalități marcante precum Ion Rațiu, Vasile Goldiș. I.I.C. Brătianu, Pan. Halippa, Ion Nistor.

Orașul Alba Iulia, care are în subordine administrativă localitățile Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa, a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. Ulterior, la 30 noiembrie 1994, ”în semn de prețuire și recunoștință, față de semnificația de excepție, în istoria românilor, a municipiului Alba Iulia, față de strălucita izbândă a lui Mihai Viteazul, care a înfăptuit, în anul 1600, prima unire statală a tuturor românilor, față de marele act al încununării îndelungatei lupte de dezrobire națională a românilor din Transilvania, prin unirea acesteia cu patria mamă și cu celelalte pământuri istorice românești — Basarabia și Bucovina—, act proclamat la 1 Decembrie 1918 de Marea Adunare Națională a românilor de la Alba Iulia”, Parlamentul României a declarat municipiul Alba Iulia ”Cetate-Simbol a Marii Uniri a Românilor”. În 2001, 6 iulie (prin Legea nr. 344), Alba Iulia a fost declarat ”obiectiv de interes național”, iar la 29 decembrie 2001 (prin Legea nr. 766), municipiul Alba Iulia a fost declarat ”Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989”.

La 29 mai 2009, Alba Iulia a intrat în Cartea Recordurilor pentru rezultatul obținut de locuitorii din municipiu la ”Marea îmbrățișare”, când aproape zece mii de oameni, (mai exact 9.758), între care și președintele Traian Băsescu, au format un lanț viu în jurul Cetății Alba Carolina. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata