La pas prin Bucureşti: Muzeul Naţional de Artă al României

Din luna mai 2000, se deschid succesiv Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă, în martie 2001, şi Galeria de Artă Veche Românească, în aprilie 2002.

Galeria de Artă Veche Românească conţine peste 9.500 de piese, colecţia fiind cea mai mare şi mai importantă din ţară. Galeria se împarte în categoriile: broderii şi ţesături, icoane, manuscris, orfevrărie, pictură murală, sculptură în lemn şi lemn policromat.

Reprezentativă pentru cele trei provincii istorice româneşti, Moldova, Țara Românească şi Transilvania, galeria ilustrează cum pe parcursul a cinci secole (XIV — XIX) particularităţile artistice locale s-au întrepătruns cu tradiţiile bizantine ori au asimilat influenţe din arta occidentală. Colecţiile au o istorie ce porneşte din secolul al XIX-lea. Multe exponate provin din Muzeul Naţional de Antichităţi, înfiinţat în 1864 pe fondul dezvoltării conştiinţei naţionale de după Unirea Principatelor.

Galeria de Artă Românească Modernă conţine peste 8.794 de picturi şi 2.118 sculpturi. Acest patrimoniu s-a dezvoltat odată cu evoluţia artei româneşti moderne. Fondul constituit la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, în anul 1834, transformat apoi în Pinacoteca Statului (1864) s-a îmbogăţit cu piese reprezentative din patrimoniul muzeelor Anastase Simu, Toma Stelian, Kalinderu, Al. Saint-Georges, de la Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Banca Naţională, Eforia Spitalelor Civile, Academia Română, precum şi din colecţia Coroanei României.

În galerie pot fi admirate lucrări ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, Theodor Aman, Constantin Dimitrie Stahi, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Dimitrie Paciurea, Corneliu Michăilescu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Constantin Brâncuşi (”Rugăciunea”—bronz, 1907) şi mulţi alţii.

Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional de Artă al României are un patrimoniu de 2.742 de opere. Fondul său, clasat pe şcoli, ilustrează intervalul cronologic dintre secolele XIV-XX. Nucleul galeriei îl constituie colecţia Regelui Carol I, la care s-au adăugat lucrări din colecţiile Ioan şi dr. Nicolae Kalinderu, Toma Stelian, Anastase Simu, Al. Saint-Georges, precum şi din vechea Pinacotecă a Municipiului Bucureşti şi alte opere, donate sau achiziţionate după 1950.

Lucrările ilustrează caracteristicile şcolilor italiană (Domenico Veneziano, Jacopo Bassano, Bronzino, Tintoretto, Luca Giordano), olandeză (Rembrandt, Davidsz de Heem), flamandă (Rubens, Pieter van Mol sau David Teniers cel Tânăr), germană (Lucas Cranach cel Bătrîn sau Hans von Aachen), franceză, cu cele mai multe piese (Nicolas de Largilliere, Antoine Dubois, Claude Monet, Paul Signac, Alfred Sisley, precum şi sculpturi de Auguste Rodin, Camille Claudel şi Antoine Bourdelle), spaniolă (El Greco, Francisco Zurbaran şi Alonso Cano).

Colecţiile MNAR sunt separate pe secţiile: Cabinetul de desene şi gravuri, Arte decorative şi Artă orientală. Din grafica românească a secolului XIX, Cabinetul de desene şi gravuri include numeroase desene, acuarele şi gravuri de Theodor Aman, Carol Popp de Szathmari şi Nicolae Grigorescu.

Secţia de Arte Decorative nu dispune de o galerie proprie în cadrul MNAR, dar organizează expoziţii temporare tematice.

Colecţia de Artă orientală, împărţită în două secţii, islamică, respectiv chineză şi japoneză, a fost fondată în 1954. Patrimoniul Secţiei de Artă Orientală cuprinde mai mult de 3.100 de lucrări. Ca şi celelalte colecţii, reprezintă cel mai important patrimoniu de acest gen aflat în posesia unui muzeu din România, reuniund lucrări din fonduri constituite la începutul secolului XX, donaţii şi achiziţii. Muzeul îi menţionează pe colecţionarii care au avut o contribuţie semnificativă la configurarea colecţiei de artă extrem-orientală: dr. Ștefan Nicolau (1896-1967) şi generalul Gheorghe Băgulescu (1896-1963), fost ambasador al României la Tokyo.

În plus, au mai fost adăugate lucrări de artă modernă chineză în stil tradiţional, preluate din reşedinţele oficiale ale lui Nicolae Ceauşescu, alături de covoare luxoase dăruite acestuia de către ultimul şah al Iranului. În prezent, sunt deschise expoziţii periodice de artă orientală, expoziţia permanentă fiind închisă din cauza unor lucrări de renovare a clădirii.

Clădirea MNAR deţine din 1995 şi un auditoriu, o sală cu o capacitate de 450 de persoane, dotată cu echipamente de înaltă performanţă şi un pian de concert Yamaha.
Pe lângă numeroasele evenimente desfăşurate în spaţiile impresionante ale Muzeului Naţional de Artă al României, reprezentanţii instituţiei organizează în al treilea week-end al fiecărei luni o serie de vizite ghidate în spaţiile istorice, recent restaurate, din Corpul Central al muzeului: Sufrageria Regală, Sala Tronului şi Scara Voievozilor, când poate fi vizitată şi expoziţia ”Fragmente de memorie — Portrete Regale”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata