La pas prin Bucureşti: Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României este localizat pe Calea Victoriei nr.12 în fostul Palat al Poştelor, o construcţie monumentală din vechiul Centru Istoric al Bucureştiului.

Având o suprafaţă de 8.000 mp, muzeul reuneşte în 60 de săli exponate cu o valoare deosebită, mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani — 6.000 ani î.Hr.), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, structurile de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Instituţia susţine anual, în colaborare cu autorităţile locale, cercetări arheologice în cel puţin zece situri, gestionând proiecte de mare anvergură în istoria arheologiei româneşti, precum Alburnus Maior (Roşia Montană) şi Programul Autostrada.

În 1892, după elaborarea legii pentru construirea Palatului Poştelor, arhitectul Alexandru Săvulescu a fost desemnat să realizeze planurile clădirii. Arhitectul a vizitat mai multe oraşe europene (Paris, Viena, Torino, Milano, Veneţia, Budapesta, Zurich şi Geneva) şi a studiat clădirile serviciilor poştale împreună cu directorul poştelor de atunci, Ernest Sturza. Edilii Bucureştiului au decis să construiască Palatul Poştelor pe un teren pe care, în secolul al XVII-lea, se aflau casele marelui agă Constantin Bălăceanu, pe locul cărora domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit un han ce i-a purtat numele: ”Hanul Constantin Vodă”, distrus în incendiul din 1847.

Lucrările de construcţie au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenţi regele Carol I al României, primul-ministru Lascăr Catargiu, miniştrii Cabinetului şi edilii Capitalei.

Proiectul Palatului Poştelor şi Telegrafului, inspirat după clădirea poştei din Geneva, evidenţiază stilul neoclasic. Faţada principală are trepte pe toată lungimea ei şi un portic susţinut de zece coloane dorice, iar extremităţile sunt formate din două volume proeminente, înălţate şi acoperite de câte o cupolă.

Palatul a fost inaugurat în anul 1900, pentru beneficiarul său iniţial, Poşta Română. Poşta centrală a oraşului a funcţionat în clădire până în 1970, când au început lucrări de renovare a clădirii şi de amenajare a Muzeului Naţional de Istorie, inaugurat la 8 mai 1972.

Instituţia reprezenta şi a rămas şi după ani cel mai important muzeu de arheologie şi istorie din ţară. Cele mai faimoase tezaure, în special cele din metale preţioase, precum şi alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au fost aduse aici pentru a ilustra mileniile de istorie, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură.

Cutremurul din 1977 a lăsat urme considerabile pe structura clădirii, dar şi pe o parte a patrimoniului.

După anii ’90, pentru Muzeul Naţional a început o nouă pagină de istorie: ”s-a deschis către lume, organizând memorabile expoziţii, la sediul propriu, altundeva în ţară, sau în străinătate”—se consemnează în istoricul instituţiei. Muzeul a găzduit importante manifestări ştiinţifice, între care una din cele mai importante a fost Congresul Internaţional de Bronzuri Romane, în mai 2003.

Problemele de structură acumulate au devenit o prioritate în istoria recentă a muzeului. Astfel, în septembrie 2002, expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor, pentru a face loc procesului de reabilitare. Până în septembrie 2005, lucrările au fost realizate în proporţie de aproximativ 50%, însă nici până în prezent nu au fost finalizate în totalitate.

Expoziţia permanentă a fost redimensionată, iar reprezentanţii muzeului au reuşit să menţină deschise trei dintre secţiile expoziţiei permanente: Tezaur şi Columna lui Traian (subsol), Lapidarium (parter), iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziţii temporare. Pe măsură ce lucrările de consolidare a clădirii vor avansa, expoziţia istorică permanentă va fi redeschisă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata