La pas prin Bucureşti: Palatul Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu”

Palatul Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu”, situat în imediata vecinătate a clădirii Universității București, pe strada Academiei, nr. 18-20, reprezintă un reper al vieții culturale românești. Edificiul din piatră, cu fațada în stil neoromânesc sau brâncovenesc, a fost construit după schițele arhitectului Grigore Cerchez, între anii 1912-1927.

Istoria învățământului de arhitectură din România începe de la 1 octombrie 1864, conform decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care prevedea fondarea ”Școlii de Ponți și Șosele, de Mine și Arhitectură”.

În 1891, se înființează o școală particulară de arhitectură, sub auspiciile Comitetului de Conducere al Societății Arhitecților Români. Condusă de Ion Socolescu, Școala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români funcționează timp de cinci ani. Această școală este oficializată ca învățământ de stat, sub denumirea de Școala Națională de Arhitectură, secție a Școlii de Belle-Arte din București, prin reforma învățământului inițiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897, arată istoricul principalei instituții de stat în formarea specialiștilor în arhitectură și urbanism. Secția de arhitectură funcționează până în 1904, când, sub direcția lui Ermil Pangrati, devine Școala Superioară de Arhitectură. Până în anul 1927, centrul de învățământ a funcționat într-o clădire din strada Brezoianu, după care s-a stabilit în actualul sediu.

Din anul 1932, Școala Superioară de Arhitectură își schimbă denumirea printr-o lege specială și devine Academia de Arhitectură. În același an, învățământul de arhitectură a fost reglementat pentru prima dată printr-o lege proprie. Echivalând-o în grad cu universitatea și păstrându-i titulatura de Academia de Arhitectură, obținută printr-un decret din 15 iulie 1931, noua lege reglementa și dreptul purtării titlului și exercitării profesiei de arhitect în România.

Academia de Arhitectură a funcționat sub rectoratul profesorului Petre Antonescu până în 1938. În toamna anului 1938, Academia de Arhitectură a fost integrată cu o titulatură nouă, Facultatea de Arhitectură, în structura Politehnicii din București, fără să-și modifice profilul, dar regrupându-și disciplinele.

Din 1943 până în 1948, pentru pregătirea specialiștilor în construcția și reconstrucția orașelor, a funcționat pe lângă Facultatea de Arhitectură, o secție de specializare în Urbanism, sub conducerea profesorului Duiliu Marcu.

Desprinsă din cadrul Politehnicii în urma reformei învățământului din 1948, Facultatea de Arhitectură a devenit instituție independentă de învățământ superior, cu titulatura ”Institutul de Arhitectură”, cu sediul în strada Biserica Enei nr. 3-5.

Prin Decretul nr. 147/1953, Institutului i s-a conferit numele arhitectului Ion Mincu (1852-1912), promotorul unui stil românesc în arhitectură. Sub această titulatură, instituția a funcționat până în 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”. Modificarea a evidențiat și schimbările din structura internă a instituției, generate de necesitatea diversificării ofertei educaționale. După 1990, au fost înființate două noi facultăți: în 1997, Facultatea de Urbanism, iar, în 2003, Facultatea de Arhitectură de Interior.

Grigore Cerchez, arhitectul clădirii ce expune cel mai bine caracteristicile stilului neoromânesc pe latura din strada Biserica Enei, a fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească.

Stilul arhitectural neobrâncovenesc îmbină elemente răsăritene bizantine și motive arhitecturale și etnografice țărănești locale, precum și anumite modele de artă otomană. Grigore Cerchez a urmat cursurile de Ecole Centrale des Arts et Manufactures de la Paris, iar în perioada 1876-1879 a ocupat funcția de inginer-șef al Bucureștiului.

Eveniment emblematic pentru Universitate, Balul Arhitecturii perpetuează, anual, obiceiul bobocilor de la Arhitectură din anii ’70-’90, considerat singurul bal mascat studențesc cu tradiție. Balul se desfășoară în incinta repictată și reinventata a Universitătii de Arhitectură, cu participarea a peste 2.000 de studenți, la sfârșitul anului universitar. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata