Mănăstirea Agapia, gazda primului muzeu vivant din România

Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a picta pereții interiori ai bisericii, între anii 1858-1861. Cu ocazia acestor reparații, biserica a fost înzestrată cu mobilier înnoit, lucrat la Viena și Paris. Biserica a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu de Hariopoleos. Cu acel prilej, pe peretele vestic al pronaosului a fost pictată o lungă inscripție.

De asemenea, au fost renovate chiliile din incintă și biserica Mănăstirii Agapia Veche. În mănăstire au fost organizate o școală de patru clase pentru surorile tinere, ateliere de covoare și broderii, precum și o școală de pictură bisericească unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.

La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii. Atunci au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-a păstrat numai turla de pe Pantocrator, celelalte două turle nemaifiind reconstruite. Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a curățat picturile lui Nicolae Grigorescu.

Între anii 1961-1965, Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări ample de consolidare, protecție și renovare a bisericii și a clădirilor din jurul ei. Atunci s-a reparat șarpanta din lemn a bisericii mari și s-a înlocuit învelitoarea cu tablă din cupru. Paraclisul Nașterea Maicii Domnului a fost pictat în frescă în 1968-1969 de către profesorul Neculai Stoica, iar un an mai târziu un colectiv de pictori restauratori (ieromonah Firmilian Ciobanu, arhimandrit Sofian Boghiu, Gheorghe Trășculescu și Georghe. Zidaru) au curățat de fum picturile murale ale lui Nicolae Grigorescu din Biserica ‘Sfinții Voievozi’.

În anul 1992, profesorul inginer Alexandru Cișmigiu a efectuat o expertiză tehnică a Bisericii ‘Sfinților Voievozi’, în care s-a precizat necesitatea efectuării de lucrări urgente pentru consolidarea construcției și salvarea picturii parietale. Ca urmare a agravării avariilor și degradărilor la complexul mănăstiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stareța mănăstirii, a intervenit în anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric Mănăstirea Agapia în programul național de restaurare.

Pe baza expertizei tehnice, au fost efectuate ample lucrări de consolidare și reabilitare a bisericii și a clădirilor din incintă, fiind corectate unele deficiențe structurale și refăcută pictura.

Pe lângă Mănăstirea Agapia funcționează singurul seminar de fete din zona Moldovei, Seminarul Teologic Monahal ‘Sfânta Cuvioasă Parascheva’, înființat în vremea patriarhului Justinian Marina.

De asemenea, în afara incintei se află case călugărești construite în stilul caselor de la munte, precum și două biserici de lemn, respectiv Biserica Adormirea Maicii Domnului și Biserica Sf. Ioan Bogoslovul.

Satul mănăstiresc alcătuit din 141 de case monument istoric conține, între case, și casa memorială ‘Alexandru Vlahuță’. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata