Mănăstirea Govora – una dintre cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească

Mănăstirea Govora cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, mănăstire de maici, este amplasată la poalele dealului Coșul Mare, pe raza comunei Mihăiești din județul Vâlcea, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de Rm. Vâlcea, pe fosta moșie Hința, potrivit site-ului oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului, www.arhiram.ro.

Așezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din țară, fiind ridicat parțial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Țepeș, ca după aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugărul și Radu cel Mare.

Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparație totală în vederea instalării tiparniței dăruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.

Așezarea tipografiei în incinta mănăstirii s-a făcut din porunca și cu cheltuiala voievodului Matei Basarab și cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev.

Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română — „Pravila de la Govora” — după tipăriturile din Ardeal ale lui Coresi. Încăperile în care a funcționat vechea tipografie mai există și astăzi, menționează sursa citată.

Această valoroasă lucrare, „Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din țara Românească (1640)”, a fost prezentată în aprilie 2015, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul micro-expoziției „Exponatul lunii”.

Pravila Bisericească sau Pravila Mică a fost tipărită în limba română, cu alfabet chirilic în anul 1640. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un nomocanon bizantin, arăta MNȚR într-un comunicat cu prilejul deschiderii expoziției.

După perioada lui Matei Basarab, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în anii 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată și extinsă. Trapeza i-a fost adăugată în 1775, iar clopotnița și clădirile de pe latura stângă, cât și pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la începutul secolului al XVIII-lea, cu unele modificări în secolul următor.

În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găsește o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc.

Cutremurele din 1940, 1977 și 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaș. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparație făcându-se în anii 1986-1988.

Printre valorile de artă ale Mănăstirii Govora sunt menționate de către Arhiepiscopiei Râmnicului: un Epitrahil dăruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrată în fir de aur, argint și mătase (sunt brodați: Mântuitorul Iisus, Maica Domnului, Sfântul Ioan și alți sfinți); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Îndurerată ș.a. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata