Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel are unul dintre cele mai înalte turnuri de clopotniţă din România

Mănăstirea Negru Vodă, centru monastic, istoric şi cultural al vechii Curţi Domneşti a Basarabilor, este aşezată la marginea oraşului Câmpulung Muscel, pe drumul european ce leagă Braşovul de Piteşti.

Potrivit tradiţiei, Mănăstirea Negru Vodă a fost ctitorită în anul 1215 de Radu Negru Voievod, fiind apoi rezidită de Basarab I şi fiul său, Nicolae Alexandru Basarab. A fost reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie şi cu pietrele ctitoriei iniţiale, în 1635, de Matei Basarab, aceasta fiind surpată după un puternic cutremur din 1628. În 1827, arhiereul Filaret Beldiman, cu ajutorul domnitorului Grigorie Ghica, o reface pentru a treia oară şi o târnoseşte în 1832.

Biserica Mănăstirii Negru Vodă este necropolă domnească şi păstrează un document epigrafic însemnat, cea mai veche lespede de mormânt voievodal, scrisă în limba slavonă, aparţinând lui Nicolae Alexandru Basarab.

Actualul complex monastic cuprinde turnul clopotniţă, paraclisul domnesc, casa domnească şi anexa acesteia, casa egumenească, biserica bolniţă şi chiliile.

Turnul clopotniţă este unul dintre cele mai înalte turnuri de clopotniţă din România — 35 de metri, care, în plus, nu a fost dărâmat niciodată. Gangul boltit păstrează şi astăzi masivele porţi de stejar din 1749. Casa domnească a lui Matei Basarab a fost ridicată în secolul al XVII-lea, constituind locul unde a funcţionat şi prima tiparniţă din Țara Românească.

Casa egumenească a fost ridicată în trei etape, între secolele XVII-XVIII, ultima dată fiind modificată în stil brâncovenesc. În 1987 a fost restaurată prin purtarea de grijă a patriarhului Iustin Moisescu. În extremitatea estică a curţii domneşti se află Biserica Bolniţă, ridicată în anul 1714 de descendenţii familiei brâncoveneşti.

Ansamblul Negru Vodă a avut o împrejmuire în palisadă (bârne groase din lemn cu pământ bătut) ridicată în timpul domniei lui Matei Basarab, apoi în 1712, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, împrejmuirea a fost refăcută din zid masiv. În anul 1985, în cadrul restaurării generale a mânăstirii, împrejmuirea a fost refăcută pe toate laturile din zid de piatră.

Din ansamblul de la Negru Vodă a mai făcut parte şi marele han al mănăstirii. Acesta a fost construit în anul 1647, fiind realizat după moda orientală cu prăvălii la parter şi încăperi pentru călători la etaj. Avea funcţionalitate de bazar şi depozit pentru mărfurile aduse în Câmpulung de negustori cu ocazia marelui bâlci al Câmpulungului. Hanul a funcţionat până în jurul anului 1746.

Numele Mănăstirii Negru Vodă se leagă de legenda întâiului descălecător în Țara Românească, Negru Vodă. Date despre ctitoria întemeietorului de ţară, Negru Vodă, se regăsesc şi în pisania pusă de domnitorul Matei Basarab (1636) pe biserica de la Negru Vodă: „s-a zidit şi s-a săvârşit această biserică de prea milostivul creştin Radu Negru Voevod, care a fost din început descălicătorul Țării Româneşti, când a fost în cursul anilor de la Adam 6723 (=1215)”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata