Mănăstirile din judeţul Suceava, flăcări ale credinţei şi nuclee de creaţie artistică

Mănăstirea Humor

Mănăstirile și bisericile pictate din Bucovina atrag, de sute de ani, oameni de toate vârstele, fiind loc de închinare și pelerinaj mai ales în preajma marilor sărbători creștine. Aici, timp de secole, s-a întreținut vie flacăra credinței și, în același timp, s-au format puternice nuclee de cultură și creație artistică.

Bisericile medievale cu pictură exterioară din Bucovina sunt, totodată, obiective turistice importante din România, zeci de mii de turiști poposind anual aici pentru le a admira, fiind cunoscute și recunoscute în special pentru frescele exterioare. Moldovița, Humor, Voroneț, Arbore, Sucevița, Probota, Sfântul Ioan din Suceava și Pătrăuți sunt cele opt mănăstiri și biserici aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Moldovița a fost premiată în 1975 cu ”Mărul de Aur” de către Uniunea Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turism.

”Fiecare este unică în felul ei, pentru că fiecare are o tematică preponderentă, au culori dominante. Albastrul de Voroneț nu-l găsiți nicăieri. Verdele de Sucevița nu-l găsiți nicăieri. Azi e verde, dar se pare că, inițial, a fost tot albastru. Dacă pentru Voroneț și pentru celelalte se aducea azurit din peninsula Balcanică, pentru Sucevița, când s-a pictat, rezervele erau epuizate și s-a folosit azurit de la noi, de mai proastă calitate (…) Sunt scene foarte importante (…) Sunt singurele din țară și din Europa cu pictură exterioară”, a spus directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, arheologul Emil Constantin Ursu. El a subliniat că acestea au fost vizitate de multe personalități din țară și străinătate, printre care actualul împărat al Japoniei, între anii 1970-1980.

 

  • Biserica Pătrăuți, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare

Biserica Pătrăuți sau „Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți” a fost zidită în anul 1487, fiind prima ctitorie certă a lui Ștefan cel Mare. Piatra de temelie a mănăstirii din Pătrăuți, astăzi biserică, a fost pusă pe 13 iunie 1487. Pisania bisericii, în limba slavonă, aflată deasupra portalului de intrare, consemnează: „Io Ștefan Voievod, Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci în anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13”.

Una dintre bijuteriile duhovnicești și artistice ale României, această biserică se află în localitatea cu același nume din județul Suceava, la mică distanță de Mănăstirea Dragomirna. Satul Pătrăuți este atestat documentar încă din vremea lui Alexandru cel Bun.

 

  • Mănăstirea Voroneț, Capela Sixtină a Orientului

Mănăstirea Voroneț, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, altă ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost construită în 1488. Mănăstirea Voroneț a fost supranumită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea fresca de pe fațada de vest, ce reprezintă „Judecata de apoi”.

De asemenea, „albastrul de Voroneț” este considerat de specialiști ca unic în lume și la fel de cunoscut ca roșul lui Tiziano sau verdele lui Veronese. De o mare valoare artistică este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, ușile împărătești fiind o adevărată capodoperă de sculptură în lemn. A fost ridicată de Ștefan cel Mare pe locul schitului din lemn al lui Daniil Sihastrul și a fost pictată o jumătate de secol mai târziu.

Deși de dimensiuni reduse, biserica mănăstirii are ce oferi celui care alege să vină aici, de la unicul albastru azurit și până la fresca Judecății de Apoi, cu o încărcătură simbolistică impresionantă și o compoziție unică în arta orientului creștin. Imaginea lui Dumnezeu Tatăl, râul de foc în care păcătoșii își află chinurile, cumpăna care cântărește faptele bune și faptele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete, raiul, iadul, Sfântului Duh simbolizat sub forma unui porumbel, Protopărinții neamului omenesc, la care se adaugă instrumente muzicale moldovenești (bucium, cobză), ștergare și veșminte populare, toate alcătuiesc o compoziție unică și impresionantă.

Interiorul bisericii păstrează ansamblul iconografic din vremea lui Ștefan cel Mare, cu Patimile lui Iisus, Intrarea în Ierusalim, Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, Coborârea de pe Cruce și Sfântul Teodor.

În 1547, Mănăstirii Voroneț i s-a adăugat pridvorul și i s-a făcut pictura exterioară sub privegherea Mitropolitului Grigorie Roșca, înmormântat aici. Mănăstirea a fost binecuvântată cu călugări cu aleasă viață duhovnicească încă de la început, în vremea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, reprezentând o adevărată lavră a isihasmului românesc. Viața monahală s-a întrerupt în anul 1785, după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic și s-a reluat în 1991, cu obște de călugărițe, sub stăreția Stavroforei Irina Pântescu, care și în prezent binecuvântează locul.

 

  •  Biserica Arbore, ctitorie a lui Luca, portar al Moldovei

Biserica Arbore este o altă bijuterie din salba ctitoriilor medievale unice prin frumusețea frescelor interioare și exterioare. În 1503, Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ștefan cel Mare, a ridicat un paraclis la Curtea sa situată pe valea râului Solca. Biserica Arbore aduce aminte în primul rând de ctitorul acesteia, al cărui nume îl și poartă. Luca Arbore, care a fost portar al Sucevei aproape 40 de ani, începând din 1486, a apărat cu curaj Cetatea de Scaun a Sucevei în 1497, timp de trei săptămâni, împotriva asediului polon.

După 38 de ani de la ridicarea Bisericii Arbore, la inițiativa Anei, sora lui Arbore, în anul 1541, se va realiza ansamblul de pictură interioară și exterioară. Ceea ce impresionează în mod deosebit în pictura bisericii este calitatea ei decorativă, coloritul cald și luminos, ritmul și eleganța extremă a siluetelor. Luca Arbore a fost înmormântat în biserica pe care a ctitorit-o, iar chivotul de mormânt al acestuia, din pronaos, este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Are hramul ”Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” și se află în patrimoniul UNESCO.
  • Humor inaugurează șirul mănăstirilor pictate în exterior
Mănăstirea Humor aflată, de asemenea, în patrimoniul UNESCO, este una dintre cele mai vechi ctitorii ale evului mediu moldovenesc. Aceasta inaugurează, în 1530, șirul mănăstirilor pictate în exterior. Frescele exterioare de la Humor au fost realizate în 1535 de Toma Zugravul, iar deplina artă a meșterului este vizibilă în pictura de valoare unică a Mariei cu Pruncul, în Imnul acatist, de pe peretele sudic, în monumentala imagine a Asediului Constantinopolului.
Arhitectura lăcașului prezintă un interes deosebit pentru că aici apare, pentru prima dată în construcția bisericilor din Moldova, pridvorul deschis și o încăpere numită tainiță, unde se se păstrau obiectele de preț, în zilele de răstriște.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata