MUZEELE ŢĂRII: Muzeul de icoane pe sticlă „Preot Zosim Oancea” din Sibiel

Valea Mureșului este reprezentată de icoane realizate printr-o îmbinare unică între influența tradiției bizantine, tipică icoanelor pe lemn și motivele inspirate de obiceiurile locale. De o atenție deosebită se bucură „Fecioara cu Pruncul” și „Sfântul Nicolae” realizate de Sandu Popa. Acestea au fondul aurit și caractere chirilice care amintesc de stilul icoanelor clasice pe lemn.

Pictura de icoane pe sticlă a atins culmile artistice și în zona Făgărașului și pe Valea Mijlocie a Oltului, fiind susținută de un interes profund pentru folclor și arta populară. O temă răspândita în aceasta zona este cea a Judecății de Apoi. De altfel, din această regiune provine una din cele mai importante femei-iconar — Ana Tămaș. Autori reprezentativi din zona Făgărașului sunt: Savu Moga, Matei Țâmforea, familiile de pictori Moldovan, Grecu și Tămaș. Între creațiile acestora se remarcă icoana „Buna-Vestire” a lui Savu Moga (1816-1899) în care sunt folosite în mod variat nuanțe și amestecuri de culori, cu extraordinare efecte de rafinament. De asemenea icoanele cu Sfântul Ilie și istoria evanghelică a Sărmanului Lazăr și a bogatului nemilostiv, opere ale lui Matei Țâmforea (1836-1906) se caracterizează prin simț de observație, atenție la detalii, gust narativ.

Icoanele provenind din zona Brașovului se caracterizează prin forță cromatică, fiind predominante culorile tari — roșu, portocaliu, albastru — și dimensiunile mari ale figurilor. Subiectul Maicii Domnului cu Pruncul este larg răspândit, icoanele fiind caracterizate de elemente tipice tradiției și folclorului local precum colierul din monede de aur (salbă).

Valea Sebeșului-Alba Iulia este reprezentată de icoane cu compoziții puțin mai statice și culori mai sobre, larg răspândită în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur, resimțindu-se tradiția bizantină a icoanelor pe lemn care a fost aici mai puternică. Procesul de oxidare degradează însă efectul cromatic unitar care este dominat în final de verdele acid.

Mărginimea Sibiului, satele din jurul Sibiului — Săliște, Vale și Poiana — au dat importanți pictori de icoane printre care Ion Morar (1815-1890) renumit îndeosebi pentru lucrarea „Cina cea de Taină” care reflectă o puternică influență barocă. În aceasta zona este raspândită și icoana așa-numită „Prăznicar” structurată în jurul unei reprezentări centrale a unui eveniment fundamental din viața lui Iisus Hristos — îndeosebi Învierea.

Arta icoanelor pe sticlă din Transilvania este prezentată și în volumul „Icoanele pe sticlă din Sibiel. Muzeul Zosim Oancea” al jurnalistului italian Giovanni Ruggeri, cu o prefață de dr. Laurențiu Streza, arhiepiscopul Sibiului și mitropolitul Ardealului. Volumul, disponibil în limbile română, engleză, germană și franceză și reprezintă un inestimabil ghid pentru cunoașterea pe larg a istoriei icoanelor pe sticlă din Transilvania.

De-a lungul istoriei sale, muzeul s-a bucurat de vizite ale unor oaspeți iluștri, începând cu oameni ai bisericii, precum diverși Mitropoliți ai Transilvaniei, episcopul anglican Robert Runcie, mai târziu arhiepiscop de Canterbury și conducător al Comuniunii anglicane, teologi de renume mondial precum Oscar Cullmann, Jürgen Moltmann, Olivier Clément, Dumitru Stăniloae, dar și oameni de cultură, delegații guvernamentale și diplomatice străine, persoane publice.

Anual, pragul muzeului este trecut de circa 15 mii de vizitatori din întreaga lume. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: ro.wikipedia.org

 

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata