MUZEELE ŢĂRII: Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti

Unic în țară prin evaluarea documentar-istorică și artistică a exponatelor, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești este amplasat în Curtea Domnească din Târgoviște, județul Dâmbovița, și adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printr-unul dintre cele mai profitabile în timp meșteșuguri, tiparul.

Aici se regăsesc prima tiparniță instalată la Mănăstirea Dealu, de călugărul sârb Macarie și prima carte tipărită în Țara Românească — „Liturghierul lui Macarie” (1508), precum și „Octoihul slavon” (1510), „Tetraevanghelul slavon” (1512), ediții princeps, cărți rare, fiind o dovadă vie a dezvoltării culturii pe teritoriul celor trei provincii românești.

Vatră a tipăriturilor din Țara Românească, orașul Târgoviște a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneția, Cracovia și Cetinje, și primul în spațiul sud-est european. Aici a fost tipărită și prima traducere în limba slavonă a lucrării „Urmarea lui Hristos/Imitațiunea lui Cristos”, de boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab.

Tipărirea cărților în Țara Românească se făcea sub oblăduirea voievozilor creștini, fiind considerată ca o problemă de stat menită să aducă prestigiu statului și bisericii deopotrivă. Pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului, domnitorul Radu cel Mare l-a adus în țară pe călugărul Macarie, format ca meșter tipograf la Veneția, care tipărise deja cinci cărți la Cetinje, între anii 1493-1495.

Așadar, începând cu apariția scrisului și continuând cu inventarea tiparului cu litere mobile de către Gutenberg în Germania (1400-1468) și răspândirea lui în Europa, muzeul prezintă dovezi ale trudei meșterilor tipografi și miniaturiști, care au început la Târgoviște. precum: Macarie, Dimitrie Liubavici, Oprea Logofătul, Coresi, Antim Ivireanu, Mitrofan Gregoraș, Meletie Macedoneanu.

Inaugurat la 11 mai 1967, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești este adăpostit de „Casa Aramă” sau „Dionisie Lupu” — monument de arhitectură în stil neoromânesc din secolul al XIX-lea. Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu, pe beciuri cantacuzine din secolul al XVII-lea și a adăpostit biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, printre cele mai valoroase din Țara Românească la acea vreme.

La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Distrusă în urma unui cutremur, din vechea casă, se mai păstrează doar două ziduri de interior, fiind refăcută din temelii peste minele de la începutul secolului al XIX-lea, în incinta Curții Domnești.

„Casa Aramă” este compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care conduce într-un cerdac de unde pot fi admirate a monumentele Curții Domnești.

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești a fost amenajat la parterul acestei clădiri fiind structurat pe săli reprezentând atât începuturile activității tipografice târgoviștene (secolul al XVI-lea), cât și centrele tipografice apărute ulterior în Transilvania (secolele XVII, XVIII) și culminând cu editarea primelor ziare cu apariție regulată (secolul al XIX-lea), când este încheiată evoluția cărții vechi românești.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata