Muzeul de Istorie Sighişoara

Muzeul de Istorie Sighișoara, singurul muzeu din țara noastră organizat pe verticală, adăpostește numeroase piese unicat între care o machetă a orașului din 1735, obiecte dacice, cel mai valoros clavicord sau ceasul din turn.

Amplasat în Piața Muzeului nr. 1 din Sighișoara, județul Mureș, muzeul și-a deschis porțile la 24 iunie 1899 sub denumirea de „Alt Schassburg” (Sighișoara Veche). Este adăpostit de Turnul cu Ceas, monument istoric din secolul al XIV-lea.

Turnul face parte din complexul porții din față ce asigură accesul din Orașul de Jos în în Cetatea Sighișoarei, așa cum arată ghidulmuzeelor.cimec.ro. Are o înălțime de 64 de metri și numără șase nivele (110 trepte) cu galerie deschisă din lemn la ultimul nivel. Parterul Turnului este alcătuit din piatră de râu cu pereți groși de 2,30 metri, iar primele nivele au ferestre mici și goluri de tragere înguste.

La cel de al treilea nivel, are console de zidărie spre Cetate și Orașul de Jos, ce susțin etajele superioare evazate. Afectat de un incendiu în 1676, Turnul a fost refăcut în secolul al al XVI-lea și apoi în 1678 și 1894, de către meșteri de formație barocă — Veit Gruber, Philipp Bonge și Valentinus Zimmermann.

De asemenea, Johan Kirschel din Königsberg a refăcut, potrivit site-ului www. muzeusighisoara.ro, orologiul prevăzut, după moda orașelor Europei Centrale, cu statui din lemn de tei înalte de 0,80 de metri, înfățișând zeii ce reprezentau zilele săptămânii — Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn și Soarele. Aceste figurine au fost restaurate între anii 1999 — 200, iar mecanismul ceasului este unul executat în Elveția și instalat la 1 aprilie 1906. Turnul cu Ceas a servit reuniunilor Sfatului și depozitării arhivei, a fost până în 1556, Primăria orașului, iar din 1889 adăpostește muzeul de istorie Sighișoara.

Inițiatorul și primul custode al muzeului a fost medicul Josef Bacon (1857-1941), un colecționar pasionat care, prin colaborarea cu Karl Seraphin, Betty Schuller, Friederich Meltzer, Julius Hollitzer, Julius Misselbacher (1903-1963), a avut o importantă contribuție la sistematizarea științifică a primelor colecții ale muzeului, așa cum relevă infosighisoara.ro. Lui Julius Misselbacher i se datorează realizarea machetei cetății Sighișoara ce înfățișează orașul în anul 1735.

Din anul 1904, sprijinită de Asociația Sebastian Hann din Sighișoara (o asociație culturală a sașilor transilvăneni), instituția muzeală și-a îmbogățit colecțiile de la an la an cu piese de arheologie, textile, cu o valoroasă colecție de icoane pe lemn și sticlă din Târnava Mare, aparținând etnografului ardelean Gheorghe Cernea, potrivit infosighisoara.ro.

Colecțiile Muzeului de Istorie Sighișoara sunt grupate și prezentate, potrivit www.muzeusighisoara.ro în săli tematice: arheologie (preistorie, daco-romană, medievală), etnografie (mobilier, unelte de uz gospodăresc, textile, ceramică, icoane pe lemn și pe sticlă, arme albe și arme de foc, numismatică), farmacie și instrumentar medical, mobilier din diferite perioade istorice, meșteșuguri și bresle, ceramică transilvăneană, artă decorativă, ceasuri de epocă și elemente de orologerie, inclusiv mecanismul actual al ceasului din turn. De la ultimul nivel al muzeului vizitatorul poate admira orașul în toată splendoarea sa.

Exponatele de la primul nivel al muzeului sunt prezentate în trei săli: Sala Arheologie, Mobilier Țărănesc și Sala Farmacie. În Sala Arheologie sunt expuse: ceramică cu decor incizat și motive spiralo-solare aparținând culturii Sighisoara-Wietenberg (2200-1500 î.Hr.), copia unei vetre-altar (unul din cele mai vechi calendare din spațiul sud-est european), obiecte rituale, arme din epoca bronzului, descoperiri aparținând civilizației dace (vase rituale, fructiere, ceramică casnică, obiecte de podoabă și unelte) provenite din așezarea dacică de pe Dealul Wietenberg, obiecte din perioada romană din secolele II-III d. Hr (ceramică fină, opaițe, un altar închinat zeului Mithra, vârfuri de sulițe romane, monede).

De asemenea, pot fi văzute aici obiecte de ceramică de secolele VIII-X aparținând Culturii Plaiurilor Transilvane care se remarcă prin decorul specific, unic în spațiul carpato-balcanic și sud-est european, constând din serii de impresiuni alungite realizate cu pieptenul, aranjate sub forma unor benzi orizontale, combinate cu striuri verticale și benzi de valuri tip ghirlandă.

Încăperea Mobilier Țărănesc prezintă, potrivit sursei amintite, piese de mobilier țărănesc din zona Târnavei Mari, de mare valoare fiind presa de ulei ce datează din anul 1767.

Sala Farmacie adăpostește obiecte medicale și farmaceutice provenite de la farmacia „La Vulturul”: recipiente din lemn (secolul XVII-XVIII), porțelan și sticlă (secolul XVIII), truse homeopatice, truse medicale (de chirurgie pentru amputări și ginecologică), diplome de medic eliberate de Universitățile din Viena (1865) și Cluj (1893).

Următorul nivel, la care urcă printr-o scară în spirală, este dedicat Sălii Mobilier unde se face remarcată o frumoasă ușă din lemn datând anul 1536, decorată cu motive vegetale. Aceasta are în partea superioară inscripționat un text în limba latină „Filius Christis Maria Mater”. Pot fi admirate aici piese de mobilier din diferite perioade istorice, adevărate opere de artă, ce oferă o imagine asupra influențelor curentelor artistice și modului de decorație a mobilei. Printre cele mai reprezentative piese se numără o masă din secolul al XVI-lea cu influențe gotice și baroce, bufetul și lada de zestre (secolul XVII), dulapul de secol XVIII, care impresionează prin masivitate, dar și clavicordul realizat în secolul al XIX-lea de către meșterul Samuel Maetz.

De un real interes sunt două vitralii, unul reprezentând stema Universității Saxone, iar celălalt stema Sighișoarei, patru picturi reprezentând portrete atribuite unor artiști anonimi și datând din secolul al XIX-lea, precum și o vitrină în care sunt prezentate cupele din argint parțial aurite (secol XVII-XVIII), aparținând breslei aurarilor.

Sala Breslelor, aflată la nivelul al treilea cuprinde unelte, însemne de breaslă și produse meșteșugărești aparținătoare principalelor bresle din Cetatea Sighișoara — fierari, lăcătuși, cizmari, croitori, dogari, cojocari, cositorari. Se remarcă aici două mecanisme pentru porțile Cetății, operă a meșterilor lăcătuși, o cană mare cu capac realizată de meșterii cositorari, însemnul breslei cojocarilor și obiectul—reclamă a unui atelier de pălărieri.

Printre piesele expuse în Sala Ceramică Transilvăneană de la etajul al patrulea, se numără cancee, căni, farfurii, ploști, interesante prin forme dar și prin decor: motivul lalelei aparținând ceramicii săsești din Transilvania și produse în ateliere de olari din Sighișoara, motivul garoafei reprezentat pe ceramica din zona Sibiului, sau motivul tablei de șah pe ceramica din Țara Bârsei.

Mecanismul Ceasului este încăperea de la nivelul al cincilea unde turiștii pot admira ceasuri din diferite perioade: ceasul solar (gnomon în limba greacă), o nisiparniță de secol XVIII, un ceas de perete cu arc de secol XVII-XVIII, ceasornice cu cuc din secolul al — XVIII-lea, precum și ceasornice de tip pendulă din secolul al XIX-lea (semibiedermeier). La acest nivel vizitatorii sunt atrași îndeosebi de mecanismul actual al ceasului din Turn cuplat la curentul electric și conectat la o platformă rotativă pe care sunt fixate cele șapte figurine reprezentând zei simboluri ale zilelor săptămânii.

De la Standul Muzeului vizitatorii pot achiziționa obiecte de artă și artizanat, materiale publicitare, lucrări de specialitate, ilustrate, ghidurile muzeului și orașului, albume, DVD-uri. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata