Obiective şi atracţii turistice din Estonia

Estonia sărbătoreşte Ziua naţională la 24 februarie, ziua proclamării independenţei de stat.

Denumirea oficială a ţării este Republica Estonia (Eesti Vabariik), capitala este Tallinn, care numără 411.594 locuitori, potrivit site-ului oficial al MAE.

Alte oraşe mari sunt: Tartu, Narva, Kohtla-Järve, Pärnu.

Estonia are o suprafaţa de 45.227 km pătraţi şi o populaţie de 1.311.759 locuitori (1 ianuarie 2016). Teritoriul Estoniei este împărţit în 15 districte, 47 de oraşe şi 207 municipalităţi.

Religia predominantă este luterană, urmată de cea ortodoxă (populaţia rusofonă, care este aproximativ o trieme).

Estonia şi-a dobândit independenţa în 1918, după secole de dominaţie daneză, suedeză, germană şi rusă. În 1940, Estonia a fost încorporată forţat în URSS şi şi-a recăpătat independenţa în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

În 2004, a aderat la NATO şi UE, la sfârşitul anului 2010 a aderat la OCDE, iar la 1 ianuarie 2011 a adoptat euro ca monedă oficială.

Estonia are o economie de piaţă modernă şi unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Europa Centrală şi regiunea Mării Baltice. Guvernele succesive din Estonia au urmărit implementarea unor reforme care au creat condiţiile necesare dezvoltării unei economii de piaţă modernă.

Principalele ramuri industriale sunt: electronică, forestieră, prelucrarea lemnului, textilă, producţia de înaltă tehnologie, telecomunicaţii.

Pe primele locuri în cea ce priveşte parteneriatele comerciale se află: Suedia, Finlanda, Regatul Ţărilor de Jos, Danemarca, Federaţia Rusă, Lituania.

Unul din principalele obiective turistice care pot fi vizitate în Estonia este Centrul istoric din Tallinn, care a fost înscris în anul 1997 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Acesta şi cele trei repere din arcul geodezic Struve sunt singurele obiective din Estonia aflate pe lista patrimoniului UNESCO.

Originile Tallinn datează din secolul al 13-lea, când a fost construit acolo un castel de către cavalerii cruciaţi Teutoni. Acesta s-a dezvoltat ca un important centru al Ligii Hanseatice (Liga Hanseatică a fost o alianţă militară şi comercială a oraşelor de la Marea Nordului până la Marea Baltică, începând cu Evul Mediu târziu, secolul al XIII-lea, până în secolul al XVII-lea).

Faptul că acesta era un prosper centru comercial este demonstrat de opulenţa clădirilor publice (bisericile, în special) şi arhitectura caselor comercianţilor, care au supravieţuit într-un mod remarcabil, în ciuda ravagiilor pe care le-au suferit de-a lungul vremii, provocate de foc şi de război, potrivit UNESCO.

Centrul istoric (Oraşul Vechi) din Tallinn este un excepţional, complet şi bine conservat complex de construcţii medievale dintr-un oraş comercial de pe coasta Mării Baltice. Oraşul s-a dezvoltat în timpul perioadei de intensă activitate al Ligii Hanseatice, între secolele XIII şi XVI. Acesta păstrează, într-un grad remarcabil, caracteristicile cele mai importante ale acestei forme unice de comunitate economică şi socială.

Îmbinarea dintre oraşul de sus, întins pe un deal înalt de calcar, şi oraşul de jos, aflat la poalele sale, formează un orizont expresiv, care este vizibil de la mare distanţă, atât de pe uscat cât şi de pe mare.

Oraşul de sus (Toompea), cu castelul şi catedrala a fost întotdeauna centrul administrativ al ţării, în timp ce oraşul de jos păstrează într-o măsură remarcabilă ţesutul urban medieval de străzi înguste, multe dintre ele păstrându-şi numele medieval. Aici pot fi admirate frumoasele clădiri publice: vechea primărie, farmacia (una dintre cele mai vechi farmacii încă în funcţiune din Europa), biserici, mănăstiri, clădiri aparţinând breslelor comercianţilor şi meşteşugarilor.

Estonienii doresc să ştie de unde provin alimentele lor. Din acest motiv, mulţi locuitori îşi alocă timp pentru a lucra pământul, să se bucure astfel de rezultatul muncii lor pe tot parcursul anului, potrivit www.visitestonia.com. Această pasiune a inspirat în mare măsură restaurantele estoniene să fie creative şi să folosească produsele locale.

Tradiţia culinară estoniană a fost influenţată în mod considerabil de bucătăriile scandinavă, rusă şi germană, ca să nu mai vorbim de alte influenţe internaţionale, cum ar fi bucătăria Nouvelle cuisine (Bucătăria nouă), o abordare modernă în bucătăria franceză.

Unul dintre cele mai consumate alimente în Estonia este pâinea, care are cel puţin trei nume diferite în estonă. Între sortimente se află pâinea de secară, pâinea neagră, cu o crustă crocantă subţire, care ar putea fi un cadou sănătos şi foarte original adus dintr-o călătorie în această ţară.

Vizitatorii pot găsi astfel o gamă largă de produse de panificaţie de toate formele şi mărimile la supermarket sau în magazin de specialitate, multe restaurante servesc, de asemenea, chifle proaspăt coapte folosind propriile lor reţete.

Preparate gastronomice estoniene pot fi găsite la preţuri accesibile, ceea ce face din această ţară o destinaţie dorită pentru gurmanzi. Un adevărat festin la Tallinn poate costa jumătate din preţul unei cine luată în cele mai multe capitale europene.

În meniurile din Estonia este inclusă aşa numita mâncare medievală, astfel că se poate încerca o friptură de urs, sau poate una de porc mistreţ.

Există şi pentru vegetarieni şi vegani o ofertă destul de tentantă — ciupercile de pădure. Considerate o delicatesă în Europa de Vest, acestea vin în stare proaspătă la magazinele alimentare şi pieţele din Estonia. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata