Palatul Cultural din Reşiţa, un reper arhitectonic pentru întregul Banat Montan

Clădirea a fost concepută ca o sală de spectacole, cu scenă, balcon, interior perimetral sălii și spații adiacente atașate pe lateralele sălii, cu funcții de birouri, săli de repetiție și ateliere. Sala a avut funcția inițială de sală pentru activități culturale pentru Reuniunea de Cântări a Reșiței.

În anii ’70, când a fost reamenajată și transformată în cinematograf, s-au realizat gradene interioare pentru asigurarea unghiului de vizibilitate, s-a intervenit în dosul scenei cu o structură în cadre din beton armat, cu subsoluri, parter și etaj și o scară din beton armat care leagă toate nivelurile. În 1982, se pornesc lucrări de reparații capitale, odată cu modernizarea centrului civic al municipiului Reșița.

Ciclul normal de garanție a clădirii este evaluat la 70 de ani. Prin lucrările de reparații executate în 1982, ciclul de verificare și garanție s-a prelungit până în anul 2004. Lucrările de reparații capitale executate în această perioadă au constat în finisări exterioare, zugrăveli interioare și căptușire cu straturi fono-absorbante la pereții sălii, dar și transformarea de la pardoseala orizontală în pardoseală cu pantă și gradene.

Clădirea nu a mai fost apoi folosită din anul 2000. Cinematograful a devenit nerentabil, chiriașii au fost eliminați, dar au existat și diferende pe tema statutului și a proprietății asupra clădirii, așa că a fost închis publicului.

Pentru a putea fi reabilitat și modernizat, Palatul Cultural din Reșița a fost trecut în proprietatea Consiliului Județean Caraș-Severin, care a început lucrările în anul 2007. Pe 15 decembrie 2010, a avut loc, putem spune, reinaugurarea Palatului Cultural din Reșița. Evenimentul a debutat cu o slujbă de binecuvântare săvârșită de episcopul Caransebeșului, Lucian, după care acesta i-a felicitat pe toți cei care s-au implicat în renovarea acestui important edificiu cultural al municipiului de pe Bârzava.

La final, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, a subliniat importanța acestui așezământ cultural în viața cultural-artistică a municipiului Reșița. La eveniment au participat autorități centrale, județene și locale, reprezentanți de seamă ai vieții culturale reșițene și numeroși iubitori de cultură.

„Eu știu de Palatul Cultural din 1945. Aici se țineau petreceri de tot felul, de la nunți până la diverse evenimente culturale. Palatul Cultural s-a construit din banii țăranilor din Reșița Română, iar recenta renovare a fost binevenită, fiind de calitate. Noi am avut o încercare de a înființa un cor, aici. Nu am reușit, dar nu am renunțat la idee”, a declarat Doru Petru Enciu, un reșițean pensionar.

În prezent, Palatul Cultural, unul din simbolurile municipiului Reșița, este un obiectiv care atrage privirile tuturor celor care trec prin preajmă, un monument pus de acum, din nou, în valoare. Imobilul impresionează atât prin exterior, cât și prin interior, așa încât, dacă vă aflați în Reșița, nu ezitați să vizitați Palatul Cultural. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto:  resita-romana.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata