Palatul Culturii din Târgu Mureş – un secol de istorie şi artă

La împlinirea a 101 ani de la construirea Palatului Culturii din Târgu Mureș, această clădire – alături de Palatul Administrativ – reprezintă elementul definitoriu al municipiului și este considerat mândria localnicilor. Impunătoarea clădire, dată în folosință în anul 1913, a fost și este sediul Bibliotecii Publice (Județene), al Filarmonicii, al Muzeului de Istorie și al Muzeului de Artă.

Însă nu mulți sunt cei care știu că pentru construirea acestui edificiu s-au plătit peste 2.300.000 coroane aur, fapt ce a necesitat accesarea unui credit, care s-a reflectat în creșterea impozitelor locale cu 200%. Evident, inițial suma prevăzută pentru construirea Palatului Culturii era la jumătate, însă aceasta a crescut datorită ridicării unui etaj suplimentar, al treilea, pentru Conservator și Școala de Arte Plastice.

Documentele vremii arată că ultima rată a creditului a fost plătită în anul 1926, ocazie cu care primarul Bernády György a declarat edificiul ‘un bun de patrimoniu al locuitorilor orașului’.

Palatul Culturii din Târgu Mureș a fost construit în timp record, între 1911 și 1913, iar cei 100 de ani de la construirea clădirii au fost destul de zbuciumați, însemnând două războaie mondiale și mai multe regimuri politice.

Ideea ridicării unei asemenea construcții în Târgu Mureș i-a aparținut, în anul 1907, primarului orașului, dr. Bernády György (1864-1938), care a susținut construirea clădirii și a convins Consiliul Orașului să aprobe acest proiect. După ce s-a finalizat, în 1909, cumpărarea terenului din apropierea parcelelor pe care le deținea orașul, doi arhitecți din Budapesta, Komor Marcell și Jakab Dezso, care au câștigat concursul de proiecte, au primit sarcina proiectării lucrării. Cei doi arhitecți erau cunoscuți în Târgu Mureș, întrucât tot ei sunt cei care au proiectat clădirea Primăriei orașului, construită în 1907-1908 — care acum adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Mureș (pe care au replicat-o apoi la Subotica, Serbia), care are ca element distinctiv turnul cu ceas.

Arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezso sunt de altfel și cei care au răspândit stilul ‘secession maghiar’ în Bazinul Carpatic, dar în cazul Palatului Culturii din Târgu Mureș unele documente vorbesc despre stilul ‘secession transilvănean’, întrucât fațada clădirii prezintă elemente populare și tradiționale inspirate din zonă.

Fațada principală este decorată cu patru altoreliefuri turnate în bronz, situate la baza ferestrelor, având ca subiecte legenda Sfintei Elisabeta de Wartburg, care este o operă a compozitorului Franz Liszt, dialogul dintre tată și fiu, adică dintre matematicienii Bolyai Farkas (tatăl) și Janos (fiul), al treilea subiect este Aranka György, secretarul Societății Lingvistice Maghiare din Târgu Mureș, și a patra, scena Bank-Ban din opera lui Erkel Ferencz.

Pe fațadă tronează un mozaic de mari dimensiuni care reprezintă omagiul adus de către diferitele stări sociale ale orașului, patriei-mamă — la acea vreme, Ungaria. Pe mozaic sunt reprezentate o femeie în costum național românesc, comercianți, ostași și dregători.

Pe latura mai mică a clădirii, mozaicurile realizate de artistul de talie europeană Miksa Róth reprezintă alegorii muzicale și motive vegetale. Atât pe fațada secundară, cât și pe colțurile clădirii există o serie de balcoane, cele de pe colțurile clădirii sunt de mici dimensiuni, însă bogat împodobite cu sculpturi reprezentând motive florale și forme geometrice. În schimb, balconul de pe fațada principală este fastuos, plin de culoare, având un mozaic cu teme florale și motive populare sculptate.

Ferestrele Palatului Culturii din Târgu Mureș — scene din basmele secuiești, balade și legende sunt prezentate în 12 vitralii care ocupă toată lungimea sălii oglinzilor. Interiorul Palatului Culturii a fost pictat de Kriesch Aladár, fondatorul Școlii din Gödöllő (Ungaria), care a folosit artizanatul și motivele populare din regiune.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata