Peştera Ialomiţei şi Mănăstirea Ialomiţei

Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, aflată la 18 metri deasupra fundului văii. Prima sală a peșterii, numită ”Mihnea Vodă”, are o lungime de 115 metri, lățimea de 15 metri și înălțimea de 10-25 de metri. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, acesta intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița.

Urmează galeria ”Pasaj” cu lungimea de 20 de metri și lățimea între 1-8 metri. La intrarea în această galerie este amplasată o poartă metalică, dincolo de care se poate pătrunde, numai cu ajutorul ghidului, într-un culoar larg de 1-2 metri și înalt de 1,5—2 metri. Acest culoar conduce în sălile ”Decebal” în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii printre care Grota Sf. Maria denumită astfel de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria.

Cea mai mare și spectaculoasă cavitate este Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite oase la nivelul solului care dovesc că în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, aici au fost probabil ultimele refugii ale ursului cavernelor ”Ursus Spelacus Blum”. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 metri înălțime denumită ”Fundul Peșterii”, care cândva conținea coloane ce uneau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la ”Altar”, locul până la care este accesibilă Peștera.

Punctul ”la Altar” ar fi fost întrebuințat, potrivit tradiției, de unii sihaștri în vechime pentru oficierea serviciului divin. Stalactitele sunt așezate în așa fel încât creează iluzia unui altar de biserică. De asemenea, aici curge pârâul Peșterii denumit ”Izvorul de apă vie” despre care se spune că ar fi apa sfântă a dacilor, fără bacterii sau nitrați. Se presupune că izvorul subteran ar trece peste zăcăminte masive de argint ducând apa la puritate maximă, în timp ce oamenii de știință susțin că puritatea se datorează unor anomalii geo-magnetice. Tot aici se găsește un bolovan despre care legenda spune că a fost dăruit oamenilor de Zamolxe și dacă îl atingi ți se îndeplinește orice dorință.

În ce privește fauna, s-au găsit reprezentanți din aproape toate grupele de faună ce trăiesc în peșterile din țara noastră, de semnalat fiind prezența unei specii troglofile de coleoptere, Duvalius (Duvaliotes) procerus, răspândită la exterior pe munții din jurul Brașovului.

Temperatura aerului din galerii variază între 9 și 12 grade Celsius, iar umiditatea este de la 85 — 100%.

Este o peșteră amenajată cu trotuare și scări de lemn, parțial electrificată, iar vizitarea se poate face în orice anotimp sub conducerea unui ghid. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata