Plajele sălbatice din judeţul Tulcea îşi aşteaptă oaspeţii

La capătul Uniunii Europene, după ce străbate 2.860 de kilometri, Dunărea lasă la vărsarea în Marea Neagră sedimentele aduse de pe drum, plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe și Gura Portiței constituind astfel cel mai tânăr pământ european.

Sălbatice, dar civilizate întrucâtva de autoritățile locale, ferite într-o oarece măsură de agresiunea oamenilor datorită izolării geografice, plajele de la Marea Neagră din județul Tulcea, ca și cele de la Corbu și Vadu din județul Constanța, fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și constituie puncte de atracție pentru turiști.

Despre istoria plajei din orașul Sulina se pot scrie volume întregi, pornind chiar cu scrisoarea adresată în anul 1888 de administrația urbei de la acea vreme diplomaților români prin intermediul Comisiei Europene a Dunării pentru a asfalta drumul din oraș la plajă.

Drumul a fost amenajat în anul 2011, dar, conform legislației de mediu din România aliniată la cea europeană, nu poate fi reparat decât la finele sezonului turistic, atunci când habitatele naturale protejate la nivel european nu sunt afectate. Iar dacă la începutul iernii, pasarela din lemn se repară, până la deschiderea sezonului turistic ea este din nou distrusă din cauza intemperiilor și a animalelor crescute în stare de libertate.

Anterior amenajării de pe plaja din orașul Sulina din cauza căreia, în anul 2011, România a primit infringement din partea UE, pe malul mării, cu sprijinul fondurilor de pre-aderare, s-a amenajat o terasă care și în momentul de față este deschisă. Campingul amenajat în anul 2011 pe o suprafață de 3,5 hectare are aceeași soartă ca drumul din oraș până la plajă realizat de autoritățile române.

„Înțelegem decizia de infringement a UE, dar asta nu înseamnă că plaja trebuie închisă. Ea este un punct de atracție pentru vizitatorii orașului nostru și încercăm să o îngrijim cum se poate mai bine. Am amplasat deja recipiente pentru deșeuri și vom avea, ca în fiecare an, un salvamar plătit de societățile care au terase pe plajă”, a declarat  primarul Sulinei, Aurel Dimitriu.

Plaja din orașul Sulina își așteaptă oaspeții, prețurile practicate de cele trei unități de comerț din zonă fiind similare cu cele din turismul românesc.

La Sfântu Gheorghe, ca și la Sulina, potrivit lucrării „Delta Dunării — Rezervație a Biosferei”, editată sub egida Ministerului Mediului și Academiei Române, procesele naturale de modelare a țărmului Mării Negre sunt resimțite cu mai multă intensitate prin înaintări și retrageri. Adică, dacă în alte zone de pe litoralul românesc, apa își intră în drepturi acoperind țărmul, gurile de vărsare a Dunării în mare câștigă teren în fața Mării Negre.

Astfel, sectoarele de înaintare a țărmului sunt în primul rând în fața gurilor de vărsare ale celor trei brațe ale Dunării cu o medie anuală de la 20 la 16,8 metri, la Sulina, la 60 de metri, în delta secundară a Chiliei. La Sfântu Gheorghe, media anuală a fenomenului este de 20 de metri, așa că turiștii nu trebuie să se mire că drumul la plajă pare din ce în ce mai lung.

„Noi nu avem pe plajă nici terasă, nici dușuri, nici salvamari, nici nimic și cred că plaja va rămâne așa. Dacă nu e noastră, nu putem să construim ceva, pentru ca apoi să pățim ca la Sulina sau să dărâmăm. Ar fi fost bine să ni se dea în administrare, dar nu știu dacă ne-ar aduce mari beneficii. Deocamdată, o administrăm voluntar și am amplasat deja recipiente pentru strângerea deșeurilor”, a afirmat primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata