În plus, Slănic oferă cazare pentru cei ce vin stațiune la tratament ori pentru turism. Mai sunt cinci hoteluri, 14 vile și 16 pensiuni, 1 complex turistic și 1 camping. Dispunând și de o infrastructură adecvată, la standarde ridicate, pentru organizarea unor întâlniri de afaceri, simpozioane, reuniuni, sesiuni de informare și instruire, stațiunea se plasează în topul destinațiilor turistice de profil, eveniment în județul Bacău și zona Moldovei.
Stațiunea Slănic Moldova este locația de desfășurare a numeroase evenimente cultural-artistice anuale, de conservare, protejare și promovare a tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor. În fiecare an, în luna august, se organizează ,,Festivalul județean de folclor” și ,,Târgul meșterilor populari”, acțiuni la care participă peste 200 meșteri populari și aproximativ 60 artiști. Tot anual, în perioada iunie-septembrie, în parcul stațiunii, primăria este gazda evenimentului ,,Anotimpul cultural al Slănicului”, prin care se promovează tradițiile și valorile moldovenești, cu participarea a peste 80 de ansambluri folclorice.
În intervalul 20-23 iulie al fiecărui an, cu ocazia sărbătoririi patronului spiritual al orașului, Sfântul Ilie, are loc Festivalul ,,Zilele Slănicului”, prilej de desfășurare a unor importante reuniuni științifice pentru domeniul balnear, din domeniile turismului, literaturii și fotografiei artistice, dar și de promovare a valorilor artistice naționale ori talentele în devenire în cadrul unor spectacole în aer liber ce atrag peste 20.000 turiști și locuitorii ai orașului. Pe data de 29 decembrie, are loc anual în parcul stațiunii ,,Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă de pe Valea Trotușului”.
Astfel, stațiunea de astăzi nu este doar o oază de recuperare pentru cei suferinzi de afecțiuni respiratorii ori gastrice, ci și un loc în care clădiri și spații verzi cu parfum de epocă concurează hotelurile și zonele de agrement edificate în ultimii zece ani.
”Primăria orașului Slănic Moldova a avut, are și va avea mereu preocupări pentru a dezvolta cât mai mult această zonă dar respectând întocmai parfumul vremii în concordanță cu cerințele moderne ale turismului, în special în zona de agrement mult timp inexistentă în afara priveliștilor oferite de natură, cât și cu rigorile timpului în ceea ce privește costurile de întreținere ale administrației orașului și conservarea unui mediu sănătos al aerului și apei”, spune Andrei Șerban, edilul care conduce orașul de mai bine de zece ani.
În context, el indică drept prioritate un complex proiect de mediu care vizează, în parteneriat cu orașul german Rohr, transformarea stațiunii într-o zonă care să beneficieze în cvasitotalitate de energie verde prin crearea unui parc eolian, implementarea unor instalații geotermale pentru încălzit clădiri și apă menajeră, a celor de biogaz ori de panouri voltaice care să asigure producerea de energie pentru miniautomobile destinate turismului în zonă.
Arhitectura în zona izvoarelor cu ape minerale, reabilitarea captării apei potabile din drenuri, reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemului centralizat de colectare, transport și epurare ape uzate, proiecte aflat în derulare la fel ca și reabilitarea afluenților pârâului Slănic, vor completa o serie de realizări care vor fi finalizate în acest an.
Amatorilor de drumeții le sunt recomandate Cheile și cascada Slănicului, traseul numit „300 de scări”, precum și excursii pe potecile marcate prin Munții Nemira între care și una care conduce la Mănăstirea ”Ștefan cel Mare și Sfânt”, situată la o altitudine de 900 metri, pe muntele Bolovanu, la aproximativ două ore de mers plecând din stațiune.
Cheile Slănicului se întind pe o lungime de aproximativ 400 m, paralel cu șoseaua asfaltată și sunt formate din roci de dimensiuni mari, care coboară în trepte domoale. Cascada reprezintă o porțiune din Cheile Slănicului care stabilesc demarcația dintre muntele Pufu, malul stâng, și muntele Dobru, malul drept. Peisajul Cascadei este completat de pădurea de foioase de pe maluri. O punte construită peste cascadă facilitează trecerea către o aleea cu dale din beton ce se întinde în amonte și în aval, oferind turiștilor posibilitatea de a surprinde o priveliște deosebit de frumoasă asupra cascadei și cheilor.
Traseul denumit ,,300 de scări„, accesibil în toate anotimpurile, permite plimbarea prin pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic-Moldova. Fiind destinat relaxării active drumul marcat nu necesită pregătire fizică deosebită și nici echipamente specializate pentru drumeții montane. Pornind chiar din dreapta izvorului denumit ,,300 de scări”, traseul urcă prin pădure în serpentine. Din loc în loc sunt zone ce oferă imagini panoramice asupra stațiunii și munților Nemira. Traseul, a cărui durată medie la pas obișnuit este de două ore și jumătate, revine în stațiune prin zona Popasului, aproape de Cascadă și continuă de-a lungul Cheilor Slănicului până în zona izvoarelor.
Mănăstirea ”Ștefan cel Mare și Sfânt’‘, aflată la aproximativ două ore și jumătate de mers pe jos, are o notă aparte între lăcașurile de cult din județ oferită de faptul că inițiatorii și susținătorii financiari principali ai construcției au fost doi cetățeni americani de religie ortodoxă. Episcopia Romanului și Bacăului a dat binecuvântarea pentru înființarea mănăstirii cu obște de călugări și a întocmit formele necesare în anul 2000, când s-a deschis șantierul pentru începerea lucrărilor.
Nu există informații certe că pe acel loc s-ar mai fi aflat în vechime vreun așezământ monahal. La capătul de răsărit al corpului de chilii este construit paraclisul pentru slujire în toate anotimpurile. Acesta are spațiul interior repartizat în altar și naos, lateral adăugându-se un pridvor închis. Catapeteasma bisericii este din stejar sculptat de meșterii din Valea Trotușului.
Turiștii care vin în stațiune, între care foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova și Ucrainei, pot efectua excursii cu mașina ori folosind microbuzele locale în Târgu Ocna, la Salină ori complexele de natație, palatele Ghika din Comănești ori Doftana, Palatul Știrbei din Dărmănești sau pe frumoasa Vale a Uzului la lacul de acumulare străjuit de munți având creste de peste 1.500 de metri. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)