Transfăgărăşanul, una dintre cele mai spectaculoase şosele montane din Europa

Al doilea parc de aventură de pe Transfăgărăşan, „Parcul din lemn”, se întinde pe o suprafaţă de aproape 6.000 de metri pătraţi, într-o pădure din zona Piscu Negru. Parcul are două trasee, unul de dificultate medie destinat adulţilor şi unul pentru copii. Turiştii mai au la dispoziţie două tiroliene peste râu, dintre care una lungă de peste 100 de metri, un traseu de pregătire militară şi un poligon de tir cu arcul.
***

Dezvoltarea de până acum a zonei Transfăgărăşanului s-a datorat aproape exclusiv iniţiativelor private. De mai mulţi ani este vehiculată şi perspectiva apariţiei unor staţiuni montane în adevăratul sens al cuvântului, însă totul depinde de găsirea surselor de finanţare.

Un master-plan pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş a apărut încă din anul 2008. Documentul a fost realizat, la iniţiativa Consiliului Judeţean Argeş, de către Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, cu sprijinul unor consultanţi francezi.

Master-planul prevedea şi amenajarea a două staţiuni turistice cu acces de pe Transfăgărăşan, una în zona Ghiţu-Moliviş şi alta în zona Cumpăna, pe malul lacului Vidraru.

Sarcina gestionării primului proiect a revenit Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivişu, constituită prin asocierea administraţiilor locale din comunele Arefu, Brăduleţ şi Cicăneşti cu Consiliul Judeţean Argeş.

Proiectul „Crearea infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu” are o valoare totală de peste 73 de milioane de lei, din care 54,7 milioane de lei sumă eligibilă. Partea de cofinanţare pe care trebuie să o asigure ADI Molivişu este de 27 de milioane de lei, iar partea nerambursabilă de la Uniunea Europeană este de 25 de milioane de lei.

Proiectul constă în realizarea serviciilor de utilităţi publice, adică alimentare cu apă, canalizare şi infrastructură rutieră, amenajarea a două pârtii de schi, una dotată cu instalaţie de transport pe cablu mixtă telegondolă-teleschi şi una dotată cu un covor rulant, precum şi construirea unui observator turistic la 1.620 de metri altitudine.

În zonă ar urma să fie construite şi două micro-hidrocentrale, care vor asigura o parte din energia electrică necesară staţiunii şi vor putea fi vizitate de turişti. De asemenea, va fi amenajată o bază de agrement la baza uneia dintre pârtii.

Staţiunea turistică Vidraru va fi compusă din opt cartiere ale căror amplasamente au fost deja stabilite, spaţiile de cazare, agrement şi alimentaţie publică urmând să fie construite de investitori privaţi.

Contractul de finanţare a fost semnat încă din anul 2012, de atunci fiind parcursă procedura de licitaţie, de selecţie a ofertanţilor. Anunţul de începere a execuţiei a fost publicat pe 18 aprilie 2013, dar de atunci s-a realizat doar organizarea de şantier, începerea efectivă a lucrărilor fiind întârziată din cauza problemelor legate de obţinerea creditelor necesare cofinanţării.

În cazul celeilalte staţiuni, lucrurile s-au mişcat şi mai greu. Proiectul ‘Dezvoltarea infrastructurii generale specifice activităţilor de turism din zona Lacul Vidraru-Cumpăna’, a cărui valoare este estimată la 16 milioane de lei, ar putea beneficia, la rândul său, de o finanţare parţială din fonduri europene, dar demersurile făcute până în prezent de autorităţile din Argeş nu au avut rezultatul scontat. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata