Turismul de aventură şi cel balnear, atuurile României pentru atragerea turiştilor la FITUR 2014

Cea de-a 34-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Madrid – FITUR (Feria Internacional de TURismo), un loc în care, pe o suprafaţă expoziţională de 54.000 de metri pătraţi, 165 de ţări au venit să câştige marele pot al încasărilor din turism, a ajuns duminică la final.

După cinci zile, în care circa 200.000 de vizitatori, specialişti, public larg şi reprezentanţi ai presei au analizat oferta celor aproape 9.000 de expozanţi, la IFEMA, societatea madrilenă organizatoare de târguri şi expoziţii, se va auzi, sec, ca într-un imens cazinou: ‘les jeux sont faits, rien ne va plus!’ Şi toţi aceia care zile la rând şi-au zâmbit politicos, complice sau poate sincer-naiv, vor deveni competitori aprigi pentru a scoate cât mai mulţi bani din buzunarele celor peste 1,2 miliarde de turişti care vor călători în întreaga lume, în 2014, precum şi ale celor care îşi fac planuri pentru 2015.

Fiecare ţară a mizat pe cel puţin un produs turistic, unii adăugând notorietatea dobândită deja în timp, alţii au pus la bătaie frumuseţea tradiţiilor populare, alţii gastronomia şi ineditul peisajelor. Spiritul de aventură al vizitatorilor a fost, la rândul său, exploatat cât mai romantic posibil, dar majoritatea şi-au umplut ‘buzunarele’ cu tehnologie de ultimă generaţie pusă în folosul oferirii unui pachet turistic unic.

România, cu un stand de 160 de metri pătraţi amplasat în centrul pavilionului ‘Europa’ era practic de neratat, indiferent pe care dintre cele patru patru zone de acces ai fi intrat. Acordurile muzicii populare româneşti, chiar dacă nu depăşeau cei 90 de decibeli admişi de organizatori, captau atenţia cu atât mai mult cu cât era singurul stand european unde chiar şi convorbirile de afaceri se purtau pe fundalul horelor, sârbelor sau al unicelor doine.

Probabil nu vom fi noi câştigătorii marelui pot FITUR 2014, dar afirmaţii de genul: „Românii ăştia probabil au înnebunit. Când mulţi se restrâng din cauza crizei, ei cresc!” ne dau speranţa că vom găzdui cu mult mai mulţi turişti străini în 2014, dar mai ales în 2015.

Clujul, care a reuşit să învingă celelalte oraşe participante în cursa pentru Capitala Europeană din 2015, şi-a prezentat oferta turistică prin intermediul reprezentanţilor primăriei. Şi nici unul dintre cei doi reprezentanţi veniţi la Madrid nu a avut timp să ia masa de prânz în oraş deoarece numărul celor interesaţi de oferta turistică a fost, de la oră la oră, în creştere.

De altfel, standul României a concurat de la egal la egal cu toate celelalte standuri din pavilionul Europei, depăşind ca vizibilitate şi atractivitate ţări cu tradiţie precum Germania, Austria, Polonia, Grecia, Ungaria, Franţa şi chiar Italia.

Amplasat central, în vecinătatea standurilor Israelului, Poloniei, Greciei, Andorei, Italiei şi Rusiei, standul de prezentare a ofertei turistice a României nu putea fi ocolit, la ‘Masa Tăcerii’ şi lângă ‘Coloana Infinitului’ purtându-se multe discuţii pentru viitoare afaceri profitabile.

‘Trebuie să targetăm fiecare piaţă, să ne adresăm exact cu acele produse care se cer într-o anumită zonă sau ţară. Pe piaţa din Spania, se cer în special circuitele culturale în Moldova şi Bucovina, dar şi city-break-uri în oraşe precum Bucureşti, Sibiu şi Cluj-Napoca. Spaniolii apreciază şi segmentul eco-turistic, ca şi pe cel gastronomic. Cu peste 65.000 de turişti care au vizitat România în 2013, Spania se află printre primele zece ţări emiţătoare de turişti.

Desigur, mizăm pe turismul de aventură care este foarte căutat la ora actuală în întreaga lume, dar şi pe turismul balneo. Avem staţiuni şi hoteluri de top şi, cu siguranţă, străinii le vor descoperi, în unele cazuri, sau redescoperi, în altele. Natura încă nealterată în foarte multe zone rurale fac din ecoturism un alt avantaj al României’, a precizat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata