Turismul în Macedonia trebuie focalizat pe ameliorarea calităţii ofertei locale

Ziarul american The New York Times a plasat Macedonia pe locul 21 pe lista sa de „31 de destinaţii de văzut’ în 2010, lăudând mai ales oraşul Ohrid. Cu toate acestea, turismul alternativ nu demarează.

Aceasta pentru că au fost investite milioane în spoturi TV în străinătate, dar nu pentru infrastructura rutieră şi oferte turistice, scrie portalul Osservatorio sui Balcani.

Turismul, fie el rural, alternativ sau ecologic, reprezintă asul din mânecă pentru favorizarea dezvoltării locale. Încă de la începutul procesului de descentralizare iniţiat în Macedonia în 2002, primăriile au mizat pe economia locală. În pofida elaborării de strategii şi a organizării de zeci de seminarii pentru promovarea turistică, finanţate şi de donatori străini, după aproape zece ani rezultatele par să fie derizorii comparativ cu eforturile depuse.

Oare Macedonia este în măsură să ofere turism rural de calitate? Dacă da, cum se poate dezvolta o ofertă valabilă?, se întreabă analiza. Richard Bangs, un „guru” al informaţiilor de călătorie din SUA, a trasat un profil foarte favorabil Macedoniei, prezentând-o pe Yahoo drept pământ al misterelor sacre.
Campaniile guvernamentale repetate pentru promovarea naţională în media din întreaga lume au favorizat vizibilitatea internaţională a ţării, chiar dacă experţii ridică multe semne de întrebare privind eficienţa rezultatelor.

Strategiile folosite s-au focalizat în principal pe promovarea imaginii ţării la nivel internaţional. Experţii sugerează, în schimb, ameliorarea calităţii ofertei locale. Săptămâna trecută, un expert a sugerat că ar fi suficientă, pentru început, suma de 30.000 de euro pentru a ameliora clar prima impresie pe care turiştii şi-o fac despre ţară: reconstruirea instalaţiilor sanitare de la frontieră, aflate în prezent într-o stare deplorabilă.

Ţara poate miza pe peisajul montan, numeroase lacuri, râuri, mănăstiri vechi, rezerve naturale şi staţiuni balneare, iar bucătăria tradiţională este mai mai bogată în variante decât cea a restaurantelor. Frumuseţea peisajului nu este suficientă însă, din cauze structurale în primul rând, ce trebuie înfruntate direct de guvern. Pe primul loc de pe listă se află costul zborurilor.

Avioanele spre Macedonia sunt net mai scumpe faţă de cele spre ţări vecine iar zborurile low-cost sunt încă puţine şi nefiabile. Tour-operatorii sunt constrânşi să se bazeze numai pe turiştii din vecinătate.
A doua problemă: infrastructurile locale se află în stare dezastruoasă. Ghizii turistici relatează că degradarea drumurilor este lucrul care îi frapează cel mai mult pe vizitatori.

Există chiar o glumă privind promovarea alternativă a drumurilor precare macedonene, atât de pline de gropi că ar putea fi folosite ca terapie pentru tratarea pietrelor la rinichi.
În al treilea rând este vorba de costuri. În unele locuri se practică preţuri comparabile cu cele din zone rurale din Chianti. Apoi vin omniprezentele gunoaie, parcurile naturale fiind pline de deşeuri.

Toate aceste probleme au rădăcini instituţionale (slaba eficienţă a agenţiilor municipale de colectare a gunoaielor), culturale (slaba sensibilizare) şi politice (lipsa unui leadership motivat şi competent, în măsură să fructifice resursele aflate la dispoziţie), este de părere analiza.
În pofida eforturilor de planificare strategică, „capacity building”, asistenţă tehnică, strategii de dezvoltare a micilor comunităţi, mobilizare a investitorilor, muncă de networking, planificare a acţiunilor, realitatea tristă este că gunoaiele şi turismul sunt incompatibile.

Unele progrese s-au înregistrat totuşi, mai ales în sectorul privat. În zonele rurale au fost create numeroase bed & breakfast, în timp ce în zonele montane s-au ridicat mici hoteluri care au contribuit la dezvoltarea sectorului turismului. Ohrid nu mai este singurul oraş demn de a fi vizitat.
În apropierea râurilor au fost dotate zone pentru pescuit, având alături mici hoteluri private şi restaurante. În plin stil post-modern se asistă la revenirea bunei bucătării tradiţionale.

O altă noutate pozitivă este interesul crescând pentru zonele rurale, manifestat de macedoneni. Se pare că se dezvoltă o adevărată cultură a sfârşitului de săptămână la ţară. Acest lucru dovedeşte că iniţiativa privată trebuie încurajată, mai ales a investitorilor locali şi nu neapărat aşa cum procedează guvernul în căutare de donatori internaţionali generoşi.
Din acest motiv se impune să se acorde mai multă atenţie clienţilor locali, îndelung neglijaţi în favoarea străinului bogat. Reasfaltarea drumurilor costă mult iar banii sunt puţini, dar să-ţi sufleci mânecile şi să colectezi gunoaiele ar fi un început bun, conchide articolul.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata