La Dobârlău, nu departe de Sfântu Gheorghe, există un muzeu privat făcut de un pensionar, Viorel Luca.
”M-am hotărât să fac muzeul ca să vadă cei ce se vor clona ori se vor naşte în vreo eprubetă cum a fost viaţa înaintea lor. (…) Trebuie să respectăm trecutul, tradiţiile şi obiceiurile strămoşilor noştri pentru ca să nu pierim ca neam”, spune acesta.
Moş Luca a adunat ani la rând câteva mii de obiecte vechi cu gândul de a le lăsa moştenire generaţiilor viitoare. A fost în stare să-şi vândă şi o parte dintre animale ca să-şi poată extinde muzeul şi să aibă unde îşi adăposti comoara.
”Tot Dobârlăul, cu terenuri şi case, nu face cât muzeul meu”, susţine el.
În muzeul lui s-au adunat de toate — degetare, opinci, războaie de ţesut, piepteni de descâlcit câlţi, o piuă din anul 1700, un darac de lână, lăzi de zestre, echipamente şi arme din primul şi din cel de-Al Doilea Război Mondial, gramofoane, televizoare cu lămpi, instrumente muzicale, discuri, fotografii, clopote, căciuli de oieri, căruţe, lămpi cu gaz şi multe alte lucruri de pe vremea bunicilor şi străbunicilor, care cine mai ştie la ce-or fi folosit. I-a zis ”Muzeul Maria” după numele mamei şi al nepoatei sale.
Acesta nu este singurul muzeu privat din judeţul Covasna care păstrează obiecte vechi şi preţioase pentru istoria comunităţilor locale şi nu doar. Puţină lume ştie că în localitatea Lemnia, nu foarte departe de municipiul Târgu Secuiesc, există un muzeu al farmaciei denumit ”Șarpele de aur”, în care pot fi văzute sute de sticluţe în care se preparau şi vindeau leacuri în urmă cu 200 de ani, instrumentar medical şi tratate vechi de medicină.
Ideea amenajării muzeului a aparţinut dr. Boga Oliver, un medic ajuns la o vârstă venerabilă, care, văzând că progresul i-a transformat pe farmacişti în comercianţi, şi-a propus să conserve pe cât posibil atmosfera nostalgică şi aura de mister pe care o aveau spiţeriile de odinioară.
Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, aflat în subordinea Ministerului Culturii, este una dintre cele mai ”smart”, moderne şi dinamice instituţii de acest fel din ţară. S-au investit aici, precum şi în cele două secţii externe, 2,5 milioane de euro pentru reamenajarea spaţiilor şi accesibilizarea informaţiilor ştiinţifice. În acest scop, echipa de designeri, artişti plastici, graficieni, scenografi, ingineri şi muzeografi implicată în proiect a apelat la proiecţii video şi dispozitive audio, la elemente de butaforie şi lumini care pun în valoare exponatele.
”Toate acestea au contribuit la schimbarea percepţiei publicului, muzeul transformându-se din depozitarul unor obiecte prăfuite şi plicticoase într-un spaţiu viu, în care fiecare obiect are o poveste ce aşteaptă să fie descoperită”, declară muzeograful Andrea Chiricescu.
Muzeul a lansat diverse proiecte care au suscitat interesul publicului, cum ar fi tabăra de arheologie experimentală ”CronOs” desfăşurată la Păuleni-Ciuc, care a angrenat elevi şi studenţi, expoziţiile tactile ”Atinge istoria” şi ”Simte literatura” destinate persoanelor cu deficienţe de vedere, proiectul ”Împreună prin labirintul preistoric”, care s-a adresat preponderent copiilor instituţionalizaţi, ”Patrimoniul — o scenă pentru tineri” şi ”Oina la Întorsura Buzăului”, ce a avut ca scop cercetarea şi revigorarea acestui sport tradiţional.
Proiectul ”Simte literatura”, implementat la Casa memorială a scriitorului Romulus Cioflec din Araci, a reprezentat o premieră la nivel naţional, deoarece, pe lângă machetele tridimensionale care au putut fi pipăite, vizitatorii cu deficienţe de vedere au avut la dispoziţie şi un ghid realizat în limbaj Braille, un ghid audio în limbile română şi maghiară, precum şi un volum cu fragmente din operele autorului.
Expoziţia de bază a muzeului reuneşte vestigii arheologice ale civilizaţiei eneolitice (epoca cuprului) descoperite în urma săpăturilor efectuate în aşezarea preistorică de la Păuleni — Ciuc, judeţul Harghita, reprezentativă pentru cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie.
Prin intermediul tabletelor şi telefoanelor inteligente vizitatorii muzeului pot obţine informaţii suplimentare, imagini, texte sau filme, legate de obiectele din expoziţie prin accesarea Codurilor de Răspuns Rapid (QR Code-uri) ataşate exponatelor. Miza acestui proiect a fost de a atrage tinerii utilizând tehnologia de ultimă generaţie, deci de a ”le vorbi pe limba lor” despre lucruri din trecut. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)