Hotel Palace – Govora
Hotelul Palace, proiectat de arhitectul Ernest Doneaud, unul dintre arhitecții foarte bine cotați de la acea vreme, cu sistem antiseism și cu camere dispuse astfel încât soarele le luminează pe fiecare o oră pe zi, și Pavilionul Băilor Minerale, proiectat de același arhitect, au creat trendul și au ridicat ștacheta pentru aproape toată jumătatea de secol care a urmat.
„De altfel, aici veneau potentații vremii, aici se organizau campionatele de bridge, aici apare primul cinema-cazino construit de prima femeie arhitect, Virginia Haret, dar și una din primele construcții în manieră cubistă din țară, Hotelul Parc. Tot aici, la subsolul Hotelului Ștefănescu, un hotel cu o istorie bogată, a funcționat o vreme monetăria statului”, spune primarul stațiunii, Mihai Mateescu.
Puțină lume știe că prima dată din pământul Govorei a ieșit la suprafață petrol și pe urmă, la finele secolului XIX, apele minerale sărate, iodurate și nămolul sapropelic au fost testate de medicul Nicolae Popescu — Zorileanu, întemeietorul stațiunii. Ulterior s-a demonstrat că la Băile Govora este zona cu cel mai ozonificat aer din țară, grație echilibrului dintre ionii pozitivi și cei negativi, în consecință se recomandă tratamentului pentru bolile respiratorii.
Ştrandul Ocnele Mari
După 1947, spiritul Govorei este mutilat de noile autorități, hotelurile sunt naționalizate iar noii turiști sunt oamenii muncii. După 1990, Govora părea că va ajunge o ruină, iar ceea ce o trăgea în jos părea să fie tocmai valoroasa ei arhitectură, frumoasă, însă rămasă sub standardele unui turism balnear modern.
Dar au urmat remarcabile lucrări de restaurare și modernizare de la Hotelul Palace (monument istoric), de cele de la valorosul Hotel Ștefănescu, precum și de reamenajare a Parcului Central, pus în operă în urmă cu un secol, de arhitectul elvețian Emil Pinard.
Autoritățile au planuri mari de dezvoltare a acestei stațiuni și de punere în valoare a hotelurilor care sunt deja centenare sau se apropie de sărbătorirea centenarului: Palace, Belvedere, Ștefănescu etc.
Candidata la titlul de stațiune balneară națională este și localitatea Ocnele Mari, un mic orășel aflat la 4 kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea. De fapt, Ocnele Mari este cel mai vechi oraș din județ, aici aflându-se cetatea antică Buridava Dacică, ridicată de dacii buri, majoritatea lucrători în minele de sare. Ulterior, Ocnele Mari a devenit punct economic vital pentru imperiul roman, sarea de aici fiind transportată la Olt și dusă apoi cu plutele în tot imperiul.
Salina de la Ocne este cea mai mare din România, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați iar lungimea galeriilor depășește 13 kilometri. Datorită efectelor curative ale apei sărate și nămolului sapropelic, Ocnele Mari a fost o stațiune căutată de-a lungul timpului și autoritățile locale fac în prezent eforturi pentru a-i schimba statutul de stațiune balneo-climaterică de interes local într-una de interes național.
Salina Ocnele Mari
„A fost demarat un amplu plan de atragere a investitorilor în turism, numai că, după anul 2000, din cauza prăbușirii mai multor câmpuri de sonde s-au produs importante pagube ecologice, toate eforturile reorientându-se în această direcție”, afirmă edilul Petre Iordache.
În urmă cu 4 ani, a demarat unul din cele mai frumoase proiecte turistice din țară, de construcție în salină a unui oraș subteran, care atrage zeci de mii de turiști anual. Au apărut mai multe pensiuni iar o firmă din Italia intenționează să dezvolte un complex hotelier în zonă.
În prezent, Ocnele Mari și Râmnicu Vâlcea lucrează împreună la mai multe proiecte edilitare care privesc realizarea unor străzi de legătură, micul orășel fiind considerat în mod curent un cartier al municipiului, dată fiind apropierea geografică.
În afara acestor patru stațiuni cu specific balnear, județul Vâlcea mai are o stațiune tradițională, Horezu, două stațiuni montane, Voineasa și Vidra, ambele aflate în proces de reconstrucție și patru stațiuni noi, tot cu specific montan, aflate în faza de proiect sau execuție — Obârșia Lotrului, Vârful Romani, Vârful Ursu și Vârful Cozia. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)