Deși acordul privind tranzitul cerealelor în Marea Neagră, negociat inițial între Ucraina și Rusia sub egida Turciei, apoi reînnoit în martie, a contribuit la reducerea presiunii asupra aprovizionării cu cereale, efectele sale sunt limitate și persistă zonele de umbră în ceea ce privește securitatea alimentară a multor țări. Prelungirea acestui acord oferă o ușurare temporară a pieței, dar Coface consideră că tensiunile grave de aprovizionare care au apărut odată cu începerea războiului din Ucraina vor persista pe tot parcursul anului 2023.
Reînnoirea acordului privind transportul de cereale în Marea Neagră nu rezolvă decât o parte din problemele sectorului agroalimentar legate de războiul din Ucraina.
Războiul din Ucraina a provocat o perturbare de durată a fluxurilor maritime esențiale pentru tranzitul grâului în Marea Neagră. Fluxurile care trec prin strâmtoarea Bosfor sunt cu aproximativ 50% mai mici decât înainte de război, în timp ce Rusia și Ucraina reprezintă 25% din exporturile globale de grâu. Reducerea disponibilității cerealelor are un impact puternic asupra anumitor țări care depind în mare măsură de importuri, în special în Africa de Vest, Asia Centrală și Asia de Sud-Est. Resursele agricole reprezintă astfel o pârghie pentru Rusia de a exercita presiuni asupra țărilor occidentale, prin empatia opiniei publice, care este sensibilă la riscul tot mai mare pentru securitatea alimentară în țările în curs de dezvoltare.
Dincolo de dificultățile legate de transporturi, distrugerea terenurilor arabile, a infrastructurilor și a echipamentelor în Ucraina este problematică. Potrivit Asociației ucrainene a cerealelor (UGA), suprafețele cultivate au fost reduse cu 25% în 2022 față de 2021, iar previziunile pentru 2023 sunt și mai pesimiste. Contaminarea terenurilor din cauza bombardamentelor amenință viitoarele recolte, iar multe uzine chimice sau instalații de depozitare esențiale pentru producția agricolă au fost distruse. Programul de mediu al ONU estimează că 618 situri industriale sau infrastructuri critice au fost distruse în Ucraina de la începutul războiului.
Prelungirea cu 60 de zile a acordului privind coridorul de transport al cerealelor din Marea Neagră este o gură de aer proaspăt pentru piețe, dar nu rezolvă problemele de aprovizionare pe termen lung. Indicele FAO al prețurilor la alimente, care a atins cea mai mare valoare din 2011 în mai 2022, s-a stabilizat la un nivel ridicat.
Potrivit Coface, 2023 va rămâne un an de tensiune puternică între cerere și ofertă.
Cu o prelungire a acordului de la Marea Neagră pentru doar 2 luni, riscul de întrerupere a aprovizionării pentru anumite țări este încă prezent. În plus, în timp ce cererea va fi probabil supusă unei inerții puternice, producția mondială de cereale ar trebui să scadă cu 2% pentru sezonul 2022/23.
Dificultățile persistente de aprovizionare și prețurile ridicate de pe piață ar putea, de asemenea, să consolideze reflexele protecționiste privind produsele alimentare. Astfel, unele țări ar putea fi tentate să reintroducă măsuri protecționiste similare celor care au intrat în vigoare în 2022 (Egipt, India) pentru a face față presiunilor inflaționiste sau penuriei de alimente.
În cele din urmă, contracția producției mondiale de cereale ar trebui să accentueze concentrarea stocurilor în câteva țări-cheie. În ultimii ani, China și-a mărit constant stocurile de grâu, iar în prezent deține peste 50% din stocurile mondiale de grâu. În schimb, țările exportatoare de cereale constituie din ce în ce mai puține stocuri (7,3% din stocuri în 2022, față de 11,3% în 2010). Această concentrare mai mare va fi în mod necesar în detrimentul fluidității comerțului internațional cu cereale, mai ales pe o piață aflată sub presiune.
Sursa – www.romaniajournal.ro