# ANAF anunță o scădere a datoriilor fiscale la 75,7 miliarde lei după decenii de creșteri

> Soldul datoriilor fiscale a scăzut la 75,7 miliarde lei la final de 2025, o premieră după decenii. Totuși, 1.000 de firme, inclusiv companii de stat, concentrează 47 miliarde lei din restanțe.

Publicat: 24 martie 2026, 01:51 · Autor: Răzvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/anaf-anunta-o-scadere-a-datoriilor-fiscale-la-757-miliarde-lei-dupa-decenii-de-cresteri/ · Publicație: Financiarul

![datorii fiscale](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/datorii-fiscale-1774309883-1024x576.webp)

Soldul datoriilor fiscale restante din România a scăzut pentru prima oară după decenii, ajungând la 75,7 miliarde de lei la finalul anului 2025. Numai că, la o privire mai atentă, două treimi din aceste restanțe uriașe provin de la doar 1.000 de firme, iar companiile de stat dețin o felie consistentă de 17,2 miliarde de lei, arată o analiză a economistului Iancu Guda.

## Scădere istorică, dar cu un asterisc

Scăderea de circa 8 miliarde de lei față de anul precedent vine după o creștere cumulată de aproape 26 de miliarde de lei între 2020 și 2024. Această evoluție pozitivă a avut loc într-un context economic deloc simplu, cu o creștere economică modestă de 0,6% și o inflație medie de 7,3%. Și totuși, rulajele comerciale ale companiilor au crescut cu 8% în 2025.

Creșterea veniturilor la buget s-a produs într-un ritm mai rapid decât economia, ceea ce, potrivit analizei, semnalează o diminuare a economiei subterane. Încasările din TVA au urcat cu 16%, de la 121 miliarde lei în 2024 la 140 miliarde lei în 2025. Impozitul pe venit din salarii a crescut cu 20%, contribuțiile sociale cu 10%, iar impozitul pe profit cu 14%, în special după reducerea pragului pentru microîntreprinderi. Per total, veniturile publice au ajuns la 34,7% din PIB, față de 32,7% în 2024, iar ANAF a colectat 511,65 miliarde lei, realizând 100,45% din programul de încasări.

## e-Factura și digitalizarea își arată roadele

Iar implementarea sistemului e-Factura și analiza riscurilor de neconformare fiscală par să fi contribuit decisiv la această îmbunătățire a colectării. Măsurile de constrângere, precum impunerea de garanții suplimentare și contracte de fidejusiune pentru acționarii majoritari ai firmelor cu datorii de peste 400.000 de lei, au redus posibilitatea acumulării de noi debite.

În paralel, digitalizarea și modificările cotelor de TVA au accelerat încasările în a doua jumătate a anului 2025. Efectele se văd și în încasările nete din TVA, care au însumat 116,64 miliarde lei, marcând o creștere de 12,06%. Eliminarea unor facilități fiscale (pentru sectoarele IT, construcții și agroalimentar) a contribuit, si, la o colectare mai eficientă.

## Adevărata problemă: concentrarea datoriilor

Dar ce se ascunde, de fapt, dincolo de cifrele optimiste? V-ați gândit vreodată cum arată, în realitate, structura acestor datorii? România încă se confruntă cu vulnerabilități structurale serioase, datoriile fiscale restante reprezentând circa 4% din PIB, comparativ cu media UE de 2,5%.

Supraconcentrarea restanțelor este riscul major. Din totalul de 75,7 miliarde lei, nu mai puțin de 47 de miliarde provin de la doar 1.000 de restanțieri. Dintre aceștia, companiile de stat au datorii de 17,2 miliarde lei, adică 22% din total. Mai mult, doar 10 miliarde de lei provin de la firme în funcțiune, restul fiind în faliment (38 miliarde lei) sau insolvență (27 miliarde lei), ceea ce arată dificultatea recuperării banilor.

## Sectoarele cu cele mai mari restanțe

Analiza sectorială arată că fenomenul este concentrat în câteva domenii cheie. Vorbim despre construcții rezidențiale, industria alimentară și produse de consum (în special tutun), dar și transporturi, unde nume precum CFR, Metrorex, RATB și Tarom sunt pe listă.

Problema este concentrată.

Comerțul cu amănuntul, în special cel cu carburanți și traderii de energie electrică, alături de distribuția de fructe, legume sau cereale, completează tabloul sectoarelor unde evaziunea fiscală este ridicată.

## Soluții pe masă: de la vânzarea datoriilor la management privat

E drept că soluțiile propuse de economistul Iancu Guda sunt radicale, dar ar putea funcționa. El recomandă aplicarea TVA invers și TVA split pentru reducerea fraudei, dar și stabilirea unui termen-limită de 3 ani pentru gestionarea creanțelor de către ANAF. După acest termen, datoriile ar putea fi vândute unor fonduri de investiții specializate în restructurare.

Aceste fonduri ar putea transforma datoriile în acțiuni pe o perioadă de 3-5 ani, numind manageri profesioniști la conducerea companiilor de stat cu restanțe mari. Scopul final este reducerea pierderilor cronice și pregătirea acestor companii pentru listarea la bursă, asigurând transparență și performanță managerială. Pe termen mediu, obiectivul este reducerea soldului datoriilor fiscale restante sub 3% din PIB, însă drumul până acolo implică reforme dure, în special în zona companiilor de stat și a sectoarelor cu risc mare de evaziune.