Băncile europene se aşteaptă ca FMI să abordeze impozitul bancar plănuit de Ungaria

Băncile europene se aşteaptă ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să ridice problema unui impozit bancar ce ar urma să fie introdus de noul guvern din Ungaria, despre care ele susţin că ar submina redresarea economică.

Budapesta intenţionează să colecteze 700 de milioane de euro de la bănci, societăţi de asigurări şi alte societăţi financiare în acest an şi aceeaşi sumă în 2011, ca parte a unui efort de a menţine deficitul bugetar într-o ţintă de 3,8 la sută, scrie Financial Times (FT).

Bancherii au avertizat însă că taxa – de 120 de miliarde de forinti, care este posibil să cadă în seama lor – riscă să destabilizeze sistemul financiar, prin creşterea costurilor şi a disponibilităţii de credit şi slăbirea ratei de adecvare a capitalului.
Există, de asemenea, îngrijorarea că alte guverne din regiune lipsite de lichidităţi vor copia ideea, lovind băncile care au reţele regionale extinse şi crescând riscul dublei impuneri.

FMI urmează să înceapă discuţii la Budapesta, marţi, cu oficiali maghiari în legătură cu propunerile de buget. După ce propriile discuţii ale băncilor cu guvernul s-au deteriorat săptămâna trecută, un oficial care a solicitat anonimatul a declarat că se aşteaptă ca FMI să caute o „remodelare a obiectivelor guvernului”. Aceasta deoarece, conform acordului standby al Ungariei cu FMI de 20 de miliarde de euro, băncile cu capital străin au convenit să-şi menţină expunerea la ţară.

Cu toate acestea, FMI se află într-o poziţie dificilă, pentru că nu este dispus să ofere guvernului orice flexibilitate privind ţinta din acest an a deficitului bugetar, după ce comentariile făcute de unii oficiali, care au comparat Ungaria cu Grecia, au speriat investitorii internaţionali.
Taxa este de asemenea populară în rândul unor ungari de rând, care dau vina pe bănci pentru emiterea unui număr mare de împrumuturi în valută, ce au devenit mai greu de rambursat în contextul în care forintul a slăbit.

FMI a refuzat sa comenteze. Ungaria nu este singura ţară care are în vedere o taxă bancară, deşi – la 0,6 la sută din activele bancare totale – este una dintre cele mai mari.
SUA au în vedere o taxă de 15 puncte de bază asupra bilanţurilor băncilor minus depozitele de retail pentru a colecta 90 de miliarde de dolari în 10 ani, în timp ce Marea Britanie intenţionează sa colecteze peste 2 miliarde de lire sterline cu o taxă de 0,04 procente, care ar creşte la 0,07 la suta anul viitor.

Dar acest entuziasm nu este universal. Atât Japonia cât şi Canada cred că aceste taxe sunt inutile, la fel ca multe alte ţări emergente. Ministrul ungar al economiei, Gyorgy Matolcsy, a recunoscut săptămâna trecută că Uniunea Europeană a avut „îndoieli serioase” cu privire la propunerile guvernului. „Impozitul bancar ungar a provocat o furtună în cadrul comunităţii globale de afaceri.

Există temerea că, dacă Ungaria va introduce un un impozit bancar de o asemenea magnitudine, ulterior şi Germania, Franţa, Marea Britanie, România şi Slovacia vor urma exemplul”, a declarat el pentru agenţia de presă Bloomberg. Puţine bănci au luat poziţie pentru a critica public taxa ungară, pe fondul temerilor de a nu se opune noului guvern, care deţine o majoritate parlamentară ără precedent de două treimi.
Cu toate acestea, Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale austriece, a reflectat sentimentele private ale multor bancheri europeni, atunci când a susţinut că impozitul este „cu totul disproporţionat.”

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata