# Cinci state UE cer Comisiei noi reguli comerciale. Miza, deficitul de 360 miliarde de euro.

> Cinci state UE cer Comisiei Europene măsuri stricte de apărare comercială pe fondul unui deficit de 360 miliarde euro cu China. Cum sunt afectate companiile.

Publicat: 25 mai 2026, 15:41 · Autor: Razvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/cinci-state-ue-cer-comisiei-noi-reguli-comerciale-miza-deficitul-de-360-miliarde-de-euro/ · Publicație: Financiarul

![reguli comerciale](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/05/reguli-comerciale-1779712873-1024x576.webp)

Spania, Franța, Italia, Țările de Jos și Lituania au solicitat oficial Comisiei Europene activarea unor mecanisme de apărare comercială mult mai stricte. Inițiativa vizează protejarea sectoarelor strategice europene de practicile neloiale și de supracapacitatea industrială generată de actori externi.

## Presiunea pe lanțurile de aprovizionare

Dincolo de discursul politic, miza reală este controlul asupra marjelor de profit din industria prelucrătoare europeană. Restrângerea importurilor ieftine din Asia va forța companiile să își reconfigureze lanțurile de aprovizionare, o dinamică ce va impacta direct și facilitățile de producție din România, puternic integrate în ecosistemul industrial franco-german. Când componentele asiatice devin prohibitive pe fondul noilor taxe, costurile operaționale locale cresc automat.

Uniunea Europeană a operat până acum cu instrumente reactive, adesea prea lente pentru a opri distorsiunile de piață. Această solicitare vine cu doar o săptămână înaintea unei reuniuni preliminare a colegiului comisarilor europeni dedicată relațiilor cu China, stat în fața căruia blocul comunitar înregistrează un deficit comercial masiv, de peste 360 de miliarde de euro.

## Modificarea pragurilor de rentabilitate

Documentul prezentat vineri de cele cinci state propune renunțarea la principiul abordării „primul venit, primul servit” în cadrul investigațiilor antidumping. Așa cum arată datele publicate duminică și preluate într-o analiză recentă publicată de [Economica](https://www.economica.net/cinci-tari-ue-solicita-bruxelles-ului-noi-masuri-pentru-a-proteja-industria-europeana_944403.html), se cere o prioritizare bazată pe securitatea economică, alături de alocarea unor resurse suplimentare pentru executivul european.

Iar țările semnatare nu se opresc aici. Ele solicită executivului de la Bruxelles să „iniţieze o reflecţie mai amplă” pentru situațiile specifice în care există o „distorsionare semnificativă a pieţei într-un sector specific şi în cazul în care niciun instrument de apărare comercială existent nu poate preveni, remedia sau corecta prejudiciul”.

> „Sistemul comercial multilateral (…) este subminat în prezent de diverşi actori şi de creşterea practicilor comerciale neloiale. Unii dintre principalii parteneri comerciali ai Uniunii Europene încalcă acest cadru multilateral prin impunerea de noi bariere comerciale sau contribuind la supracapacitatea industrială sistemică şi structurală.” - Document comun al celor cinci state

## Blocarea eludării taxelor vamale

Pe termen mediu, soluția propusă vizează „ajustări specifice ale cadrului juridic pentru apărarea comercială, pentru a restabili o concurenţă loială şi condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa UE”. Concret, se dorește reducerea pragului de 25% pentru valoarea adăugată și a celui de 60% pentru piesele originare din țări terțe.

Dar de ce sunt vizate exact aceste procente? Pentru că permit ocolirea facilă a barierelor tarifare.

> „Pentru companiile şi/sau ţările integrate vertical, care exercită un control extins asupra economiilor lor, este uşor să eludeze măsurile utilizând o ţară terţă sau stabilindu-se în UE şi modificându-şi aprovizionarea astfel încât să scadă puţin sub aceste praguri.” - Reprezentanții statelor semnatare

Un exemplu clar menționat în document este eludarea măsurilor antidumping și compensatorii privind oțelul inoxidabil indonezian prin jurisdicții intermediare precum Taiwan, Vietnam sau Turcia. Pe termen lung, se cer „reforme cheie” și un nou instrument „mai amplu, intersectorial (…), care ar fi activat atunci când sursele europene de aprovizionare se concentrează peste un anumit prag”.

Decizia privind implementarea acestor noi bariere comerciale revine acum Comisiei Europene. Până la primele rezoluții ale colegiului comisarilor, rămâne neclar în ce măsură aceste instrumente vor putea fi activate rapid fără a declanșa o reacție de retorsiune imediată pe piețele asiatice.