# Constructorii români au 830 km de autostradă în lucru dar privesc spre piețele externe

> Cu 830 km de autostradă în construcție, firmele românești au atins masa critică pentru expansiune externă. Însă încasările la 177 de zile și deficitul de personal le frânează.

Publicat: 30 martie 2026, 23:21 · Autor: Razvan Munteanu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/constructorii-romani-au-830-km-de-autostrada-in-lucru-dar-privesc-spre-pietele-externe/ · Publicație: Financiarul

![constructori romani](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/constructori-romani-1774905668-scaled-1024x576.webp)

România are în acest moment circa 830 de kilometri de autostradă și drum expres în construcție, cu o țintă de livrare de 230-250 de kilometri pentru 2026. Și totuși, dincolo de cifrele impresionante de pe plan intern, marile companii de construcții au atins masa critică pentru a ieși pe piețele externe, însă nu au încă instrumentele necesare pentru acest pas.

## Vise de expansiune externă

Constructorii români se simt pregătiți să facă pasul în afara granițelor. Cristian Erbaşu, fondatorul Erbaşu Construcții, estimează că cel puțin cinci-șase companii autohtone ar putea aborda cu succes piețe din regiune, de la Bulgaria și Serbia până la Ungaria și Polonia. Cert e că modelul există deja, dar funcționează momentan în sens invers.

„Sunt cel puţin cinci-şase firme din România care ar putea merge pe alte pieţe. Bulgarii au ieşit deja în România şi în Serbia, iar noi am acumulat suficientă experienţă”, declară Cristian Erbaşu. Acesta subliniază că firme din Bulgaria sau chiar din afara Uniunii Europene au intrat deja pe piața locală în condiții pe care le numește „cel puţin îndoielnice în ceea ce priveşte concurenţialitatea”.

Marjele din construcții au urcat în ultimii doi ani la 10-12%, de la un interval istoric de 3-7%, dar aceste perioade sunt, de regulă, scurte. „Dacă nu ai o perioadă mai lungă în care să te capitalizezi, rişti să nu faci faţă perioadelor grele care urmează”, avertizează constructorul.

## Problemele de acasă: banii vin greu, motorina e scumpă

Dar cum să te gândești la expansiune când acasă te lupți cu probleme structurale? Una dintre cele mai mari este viteza cu care statul plătește lucrările. Cătălin Vişan, directorul general al Concelex, expune o realitate dură: „Avem o durată medie de încasare de 177 de zile.”

Soluția propusă nu implică fonduri suplimentare, ci un flux de numerar mai rapid. „Ar trebui gândit un mecanism de factoring în care statul să garanteze pentru lucrările respective. Nu cerem bani în plus, dorim doar un mecanism în care banii să vină mult mai repede”, explică Vişan.

O altă presiune vine din prețul carburanților, esențiali pe orice șantier. „Aşteptăm creşteri de cel puţin 10-15% în acest an dacă nu se va reveni cu preţul petrolului. Iar în ceea ce priveşte profitabilitatea, este destul de greu de previzionat”, adaugă Cristian Erbaşu.

Iar lista problemelor nu se oprește aici. Deficitul de personal este uriaș. Concelex are peste 1.200 de angajați proprii și lucrează cu mii de subcontractanți, dar necesarul de forță de muncă străină este de circa 270.000 de oameni, în condițiile în care aprobările acoperă doar 100.000. „Este o problemă foarte mare. Din start sunt 170.000 de posturi care nu pot fi suplinite”, punctează Vişan.

Pe lângă toate acestea, se adaugă și o problemă de eficiență. Liviu Neagu, CEO-ul Bergerat Monnoyeur (reprezentantul Caterpillar în România), trage un semnal de alarmă. „Dacă mergi pe un şantier din România şi pe unul din Germania, modul în care se lucrează este cu totul diferit. 35-40% din timp este mers la ralanti. Gândiţi-vă că acum motorina este doi euro pe litru - gândiţi-vă câţi bani se ard degeaba", spune Neagu.

## Ucraina, o oportunitate majoră

Dincolo de granițe, o oportunitate imensă se conturează odată cu reconstrucția Ucrainei. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scroişteanu, consideră că România trebuie să joace un rol activ. „România trebuie să facă paşi pentru participarea efectivă la reconstrucţia Ucrainei. Ţinta supremă ar trebui să fie o cotă de piaţă din Ucraina”, afirmă acesta.

Conectivitatea devine astfel un atu strategic. „Noi accelerăm unele proiecte nu pentru că este război în Ucraina, ci pentru că România trebuie să conteze în reconstrucţia Ucrainei, iar conectivitatea României cu Moldova şi cu Ucraina va fi un atu imbatabil”, adaugă Scroişteanu. Un avantaj neașteptat vine din sectorul nuclear, unde infrastructura românească este construită pe model canadian. „Canada va participa la reconstrucţia Ucrainei pe zona nucleară. România are un avantaj major. Putem avea oferte complementare către ţările care vor finanţa reconstrucţia, fie că este Japonia, Coreea de Sud sau Norvegia.”

## Pericolul lipsei de întreținere

Ritmul alert al construcțiilor noi scoate la iveală o problemă veche și des ignorată: întreținerea infrastructurii existente. Cristian Erbaşu avertizează că, fără alocări bugetare corespunzătoare, investițiile masive de azi se pot degrada rapid.

Cifrele vorbesc de la sine.

„Dacă nu alocăm fonduri pentru întreţinere, vor fi inutilizabile peste 5-10 ani. Deja avem exemple ale unor complexe sportive care nu au fost bine întreţinute şi care acum arată mai rău decât cele vechi”, spune el. Mai mult, el prevede că responsabilitatea va cădea tot pe umerii firmelor locale. „Odată ce am făcut o infrastructură, fie că este de transport, de sănătate sau de învăţământ, aceasta trebuie întreţinută. Marile companii se vor retrage în alte ţări, iar întreţinerea va rămâne pe umerii firmelor româneşti.”

Până la urmă, marea provocare rămâne crearea de valoare adăugată pe plan local. Liviu Neagu de la Bergerat Monnoyeur rezumă perfect situația: „Trebuie să păstrăm şi să creăm plusvaloare în România. Avem nevoie de companii care pot să facă plusvaloare şi care pot să meargă acum pe pieţele din jurul nostru - Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia”.