# De ce pierde România teren în fața vecinilor la competitivitate. Miza reală este costul mai mare pentru companii

> România ocupă un loc codaș în clasamentul IMD 2026 al competitivității globale, sub Polonia, Ungaria și Bulgaria. Află ce impact are poziția asupra costului investițiilor și riscului de business

Publicat: 18 iunie 2026, 12:01 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/companii/de-ce-pierde-romania-teren-in-fata-vecinilor-la-competitivitate-miza-reala/ · Publicație: Financiarul

![De ce pierde România teren în fața vecinilor la competitivitate. Miza reală este costul mai mare pentru companii](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/06/featured-142-1024x683.jpg)

România se află pe unul dintre ultimele locuri în clasamentul celor mai competitive 70 de economii din lume publicat de IMD pentru 2026, sub Polonia, Ungaria și Bulgaria, într-un tablou care semnalează presiune suplimentară asupra atractivității pentru investiții și asupra costului capitalului pentru companii.

În practică, comparația regională este cea care contează pentru deciziile de alocare. Polonia ocupă locul 41, Ungaria locul 51, iar Bulgaria locul 56, toate înaintea României. Țara rămâne totuși peste Mexic, aflat pe locul 62, și Slovacia, pe locul 63. Pentru un investitor care compară Europa Centrală și de Est, diferența relevantă nu este doar de imagine, ci de percepție a riscului operațional, a predictibilității fiscale și a calității infrastructurii.

Clasamentul IMD nu măsoară un singur indicator, ci aproape 350 de criterii. Acestea sunt grupate în patru categorii care au efect direct în bilanțurile companiilor: performanțe economice, eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructura. Când o economie cade în spatele vecinilor pe aceste patru axe, consecința uzuală este un mix nefavorabil pentru business: costuri mai mari de operare, decizii de investiții amânate și randamente cerute mai ridicate de finanțatori.

Dar tocmai aici apare miza pentru România. O competitivitate mai slabă decât a Poloniei, Ungariei și Bulgariei poate însemna pierderea de proiecte noi către piețe percepute ca mai stabile sau mai eficiente administrativ. În mediul actual, în care incertitudinea economică este indicată drept risc principal pentru 76% dintre companiile europene, diferențele dintre piețe vecine se traduc rapid în costul creditului, în discounturile cerute la evaluare și în ritmul de execuție al investițiilor.

Contextul intern explică o parte din acest rezultat. România a acumulat o inflație de peste 58% din 2020, ceea ce înseamnă o deteriorare puternică a bazei de costuri față de nivelul de acum șase ani. La aceasta se adaugă schimbările fiscale repetate, care afectează planificarea cash-flow-ului și reduc vizibilitatea asupra marjelor. Pentru companiile cu leverage ridicat sau cu CAPEX intensiv, combinația dintre inflația cumulată și costul creditului ridicat comprimă EBITDA și poate împinge în sus pragul minim de rentabilitate al proiectelor noi.

## Clasamentul IMD pune România în dezavantaj față de vecinii care concurează pentru aceleași fluxuri de capital

World Competitiveness Yearbook, realizat anual din 1989, include în ediția din 2026 un total de 70 de țări. Pe baza datelor publicate de [Economica](https://www.economica.net/romania-pe-ultimele-locuri-in-clasamentul-celor-mai-competitive-70-de-economii-din-lume-sub-bulgaria-ungaria-si-polonia-care-sunt-tarile-de-pe-primele-locuri-in-top-world-competitiveness-yearbook_951514.html), liderul global este Singapore, revenit pe prima poziție pe care o mai deținuse în 2024. Elveția a coborât pe locul trei, depășită și de Hong Kong, sub influența tarifelor comerciale din SUA și a unui franc elvețian puternic care a afectat fluxurile de investiții. Pentru piețele emergente, acest detaliu este relevant: chiar și economiile foarte solide pierd teren când costul local de operare sau de finanțare se deteriorează relativ la rivali.

Și pentru România semnalul este același, doar că pleacă de la un nivel mai fragil. Dacă o economie precum Elveția resimte efectul unui curs puternic și al schimbărilor comerciale globale, o piață cu volatilitate fiscală și inflație ridicată are marjă mai mică de absorbție a șocurilor. De aici rezultă două riscuri de business clare: proiectele noi devin mai sensibile la finanțare, iar investițiile existente cer perioade mai lungi de recuperare.

## România pierde teren în regiune și are implicații pentru mediul de afaceri

Datele disponibile până acum nu detaliază scorul României pe fiecare dintre cele patru categorii și nici nu indică recomandările punctuale formulate de IMD pentru țara noastră. Nu a fost anunțată încă nici comparația pe indicatori specifici cu Mexic și Slovacia. Numai că poziționarea sub Polonia, Ungaria și Bulgaria oferă deja un reper operațional suficient: România pierde teren exact în regiunea cu care concurează pentru capital industrial, servicii externalizate și proiecte logistice.

Pentru mediul privat, implicația practică este că avantajul bazat doar pe cost salarial sau pe dimensiunea pieței interne nu mai este suficient. Companiile care investesc local vor avea interes să își protejeze marjele prin disciplină de capital, structură de finanțare mai prudentă și selecție mai strictă a proiectelor. Iar firmele care evaluează extinderi regionale vor compara tot mai atent predictibilitatea guvernamentală și infrastructura, nu doar nivelul absolut al costurilor.

Iar pentru autorități, cele patru categorii ale metodologiei IMD indică și zonele unde câștigul economic ar fi cel mai rapid. Eficiența guvernului și infrastructura influențează direct timpul de execuție al proiectelor și costul conformării. Eficiența afacerilor afectează productivitatea și capacitatea de a menține marje într-un mediu cu dobânzi ridicate. Performanțele economice susțin percepția de stabilitate, care intră în prima linie în orice model de evaluare a riscului de țară.

Există și un contrapunct. Economia României arată semne de reziliență în energie, construcții și servicii, iar investițiile publice rămân motorul principal al creșterii. Acest sprijin poate limita pe termen scurt efectul unei competitivități slabe asupra activității economice. Dar nu elimină problema de fond: dacă investiția publică susține cererea, iar competitivitatea structurală rămâne sub cea a vecinilor, capitalul privat va continua să ceară prime de risc mai mari.

Pe termen mediu, implicația financiară este clară: fără îmbunătățiri vizibile în eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructură, România riscă să finanțeze creșterea la un cost mai mare decât Polonia, Ungaria și Bulgaria, exact statele care au terminat înaintea sa în clasamentul IMD 2026.