Economia Aldi din Germania

13

Atunci când este vorba de economie, germanul acceptă multe, de la bătaia cu alţi călători pentru un loc mai bun în avionul low-cost şi până la aşteptatul la coadă ore în şir pentru un chilipir electronic sau de modă.

Enormul succes al fraţilor Albrecht, fondatorii lanţului ieftin Aldi, este imitat acum în aproape toate sectoarele comerciale, comentează Der Spiegel. Vânătoarea după chilipiruri este în Germania un sport popular. Nicăieri în Europa oamenii nu se uită aşa de mult la preţul alimentelor, hainelor sau electronicelor cum se întâmplă în Germania.

Întrebării dacă Theo Albrecht, cofondator al Aldi, decedat miercuri, şi fratele său Karl, au recunoscut mai de timpuriu această trăsătură a germanilor sau dacă lanţul de magazine Aldi a fost cel care a transformat zgârcenia în ceva de salon este greu să-i răspunzi. Fapt este că Aldi este arhetipul discontului şi cel care a dus la perfecţiune principiul magazinului ieftin.

Principiul este acela de a oferi un sortiment limitat şi acceptabil calitativ la preţuri imbatabile şi de a genera profit prin cantitate. Acest principiu s-a impus în decursul anilor şi nu doar în comerţul cu amănuntul ci în întreaga economie iar fraţii Albrecht au fost pionierii domeniului. Afacerea a luat naştere din nevoie, atunci când fraţii au preluat magazinul de delicatese al părinţilor, în 1946.

Din anii ’50 au fost deschise şi alte filiale iar sortimentul vândut era limitat şi la un preţ imbatabil, în condiţiile în care şi banii erau puţini. Conceptul a funcţionat şi a devenit principiu, oglindit şi de numele Aldi (acronim de la Albrecht-Discount). În cursul anilor, fraţii Albrecht au construit un gigantic imperiu internaţional.

După ce la începutul anilor ’60 şi-au împărţit afacerea în Aldi Nord (aparţinând lui Theo) şi Sud (aparţinând lui Karl), Aldi Nord este prezent actualmente în Belgia, Olanda, Spania, Portugalia, Polonia şi SUA. Concernul realizează o cifră de afaceri de 25 de miliarde euro pe an, fiind una din cele mai mari companii din istoria postbelică a Germaniei.

Imitatori există deja o mulţime, pe lângă concurentul Lidl politica preţurilor ieftine fiind urmată şi de disconturi precum Penny, Netto sau Norma. Modelul Aldi a fost copiat şi în afara graniţei, de exemplu de lanţul alimentar polonez Biedronka. Reţeaua Aldi nu este însă nicăieri mai întinsă ca în Germania unde, conform companiei de consultanţă Planet Retail, există actualmente peste 16.300 de filiale, în timp ce în 1990 numărul lor era de 7.700.

Disconturile duc o luptă acerbă pentru preţuri, preţurile la alimente devenind ridicol de ieftine, spre nemulţumirea producătorilor şi fermierilor. Principiul ‘simplu şi ieftin’ s-a impus nu doar în sectorul alimentelor, răspândindu-se din anii 2000 până în ultimul colţ al economiei, de la zborurile low-cost la ofertele ieftine de mobil şi electronice de la Saturn şi Media Markt.

Între timp există şi case de toleranţă care atrag cu preţuri de discont, ca de exemplu Geizhaus din Hamburg. Vremea disconturilor nu pare deloc să apună, în condiţiile salariilor stagnante şi a creşterii discrepanţei între săraci şi bogaţi tot mai mulţi oameni fiind nevoiţi să recurgă la ce e ieftin. Este posibil ca vremea zgârceniei la cumpărături tocmai să înceapă, cred unii experţi.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata